Un CMS poate revoluționa istoria literaturii

Rectorul Universității Babeș – Bolyai are ochelari de cal când vorbește despre internet și digital. Asta spune ultima sa declarație despre el, iar acest lucru se întâmplă la scenă deschisă. Obsesia pentru sine, mândria titlului său universitar i-a închis acestuia orice formă de capacitate de analiză de detaliu.

Astfel, cum sunt mulți ca el, acesta nu este capabil să prevadă cea mai mare revoluție pe care o poate cunoaște istoria literaturii întregii umanități.

Legătura

Link-ul, acest lucru atât de mic în zilele noastre, a trecut neobservat. Avântul obsesiv pentru ceea ce este nou în internet, cum ar fi inteligența artificială, interactivitatea, a făcut ca în 25 de ani nimeni să nu observe câtă putere are un amărât de link – o legătură.

Atunci când nu vezi vreo legătură între ceea ce cunoști și ceea ce citești, cel mai probabil, nu ești capabil să faci legătura. Atunci când cauți un răspuns, prin citit, pe o temă și muncești din greu pentru a-l obține, înseamnă că textul citit nu face legătura cu răspunsul pe care îl cauți.

Atunci când aprofundezi ani la rând o temă extrem de simplă, poate fi explicat prin faptul că nu ai avut la dispoziție legăturile potrivite.

Călătoria

Dacă o experiență de lectură, un soi de user experience cum este denumită în industria digitală, ar deveni una bazată pe navigare prin expuneri pe teme, opinii pe anumite teme, organizate în baza legăturilor (link-urilor), lectura ar putea deveni Altceva.

S-a zis cu cititul de anduranță și redundanță.

Călătoria prin universul unei teme, prin universul unui subiect este posibilă cu ajutorul link-ului. Structurile literare grupate în jurul titlurilor, numerotate, înșiruite în serie, pot fi depășite și pe alocuri deja sunt, de experiența lecturii prin intermediul link-urilor.

Luați Google spre exemplu: oferă link-uri către teme și subiecte, nu oferă link-uri către structuri literare grupate în multe capitole, în care poți citi, din ce ai auzit, pe o anumită temă.

O temă este universală, oricare ar fi aceasta, iar opiniile și expunerile pe aceasta pot fi de acum grupate, reorganizate, reconfigurate.

Un nou mod de a scrie deci și de a citi

Dacă punerea textelor deja scrise în format digital este o treabă ce are de-a face cu texte deja existente, mă întreb dacă și-a pus cineva problema, cu adevărat, cu privire la o nouă modalitate de a scrie și, deci, de a citi.

Iar asta poate fi o treabă care să revoluționeze literatura.

Că Cioran și-a dat seama prea târziu, la bătrânețe, că Shakespeare a scris prea mult este o realitate pe care o avem disponibilă în înregistrările video cu el, făcute la Paris, în ultimii săi ani de viață.

Că rectorul unei universități consideră în zilele noastre internetul și digitalul ca o degenerare, în loc să fie capabil să sesizeze uimitoarea putere cu care vine internetul și formatul digital pentru literatură, deci cunoaștere, este o altă problemă.

Link-ul permite nu doar să dai pagina, ci să dai mai multe pagini sau chiar cărți dintr-o singură mișcare.

Iar cine crede că ăsta este un lucru mic, cred că are o imaginație plină de cărți. Link-ul permite să dai zeci de mii de pagini fără să pierzi din vedere vreo secundă tema, ideea sau subiectul pe care îl urmărești. Și dacă nici asta nu încântă  mintea vreunui lector de universitate sau cărturar, înseamnă că aceștia din urmă rămân doar, bine zis: cărturari și doar atât.

Cu ce am greși dacă am primi răspunsuri la întrebările noastre mai repede și fără efort?

Eu cred că nu am greși cu nimic.

Idealul omului cu cultura la purtător, prinsă în craniul său plin de cunoștințe, pe care le poate prezenta oricând la cerere, este un ideal greșit. Un ideal pentru care militează extrem de feroce cei ce au muncit foarte mult la acesta, și care  sunt și buni să facă acest efort, și care, din mândrie discretă și pompos împachetată în titluri de recunoaștere, vorbesc despre puținele cunoștințe ale altora, dar și despre ceea ce numesc ei vag lipsă de cultură.

Lipsa de cultură poate fi compensată prin accesul extrem de rapid la ea.

Chintesența culturii este prezentată în textele monumentale ale acesteia. În rest sunt note, nuanțe, comentarii și observații. Deliciul absolut al intelectului și al sufletului se află în textele monumentale, se află prins în istorie în texte scurte și mici, în propoziții scurte. Chiar și cele mai complexe idei își au nașul unei rescrieri cu scopul de a simplifica, de a dezbrăca de observații inutile.

Cultură instant.

Iar internetul împreună cu tehnologia informației, inteligența artificială, are capacitatea să ofere umanității acest ideal incredibil. În toată istoria culturii nimeni nu a putut nici măcar visa la așa ceva. Sunt secole întregi de căutări și frământări interioare ale oamenilor în găsirea răspunsurilor la întrebări personale, iar în zilele noastre există tehnologii ce permit ușurarea drumului și a efortului către răspunsuri la întrebări.

Este nevoie de noi CMS-uri în literatură

Majoritatea CMS-urilor disponibile în momentul de față nu sunt concepute pentru a veni cu un nou model de a scrie sau de a oferi informația, textul. Cu toate că există pe ici și colo diferite noi tehnici de prezentare, există noi modele de paginare, de utilizare a link-urilor, ele nu sunt 100% orientate către noi forme de a face și prezenta literatură.

WordPress, unul dintre cele mai populare CMS-uri din lume, are funcționalități specifice unui CMS care să revoluționeze literatura, în chiar link-urile de tip tag și categorie, însă chiar și acestea sunt vechi forme de a organiza conținutul în jurul titlurilor, ordonate numeric, consecutiv – unul după altul. Iar astfel navigarea printr-o anumită temă este imposibilă – așa cum o explicam mai sus.

Wikipedia, ca CMS, are funcționalități puternice de versionare, discuție/dezbatere, dar și de structurare a conținutului pentru a-i extinde posibilitățile de organizare. Există o serie de funcții ce fac un pas în față către noi forme de literatură, dar chiar și acestea sunt bazate pe înșiruiri consecutive de titluri.

O simplă pagină HTML 5 poate și are la dispoziție o groază de trucuri ce ar putea fi utilizate în noi forme de a face literatură, dar și noi experiențe de lectură. Însă nu există CMS-uri, nu există instrumentele necesare pentru a putea face din acest exercițiu al literaturii digitale, via internet, o experiență 100% nouă a literaturii. O experiență a literelor și a cuvintelor gândite pentru a fi servite în format digital.

Nu există CMS-uri care să atragă către scrierea unei cărți în format HTML / WEB.

Cum explicam, toate instrumentele digitale de la HTML versiunea 5 până la CMS-urile utilizate nu au produs încă un CMS care să aibă și să ofere experiența scriitorului și experiența cititorului într-un nou mod. Internetul și digitalul înca bate pasul pe locul deja bătut al structurilor literare clasice, cu capitole și înșiruiri consecutive de blocuri de lectură.

Literatura este încă ancorată în capitol, titlu, text prin care omul este obligat și condamnat să treacă pentru a obține crema literaturii, cireașa de pe tort a intelectului: înțelepciunea. Sau, de ce nu, pentru a obține o delectare a sufletului și a minții nu doar o tortură a redundanței și a anduranței.

Autor: SAMUEL Caraliu

Fac tot felul de chestii la agenția de content Mediawrite încă din 2011.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.