Conținutul de 813 cuvinte pentru prima pagină în Google

Cam ăsta este graficul din punctul de vedere al numărului optim de cuvinte per pagină, pentru a putea fi listat pe prima pagină a Google. Au fost analizate 10 industrii, aproximativ 80 de pagini de companie – care se află pe primele poziții în Google.

Site-urile care sunt listate pe prima pagină Google au în medie 813 de cuvinte.

Există diferențe majore din punctul de vedere al industriilor – cum, de altfel, este și normal. Mai jos un grafic al numărului mediu de cuvinte per pagină pentru acele site-uri ce sunt listate pe primele 10 poziții în Google.

Click pentru a vizualiza mai mare

Care sunt acele 813 cuvinte care te duc în top 10?

În ultimii 2 ani am fost implicat într-o serie de proiecte de analiză programatică a conținutului și de realizare de rapoarte în baza acestor analize. (vezi tool-ul de audit content lansat de Mediawrite) Sunt multe modalități de analiză a unui conținut. Sunt și mai multe modalitățile prin care poți să raportezi, în cifre, un anumit conținut, o anumită pagină.

Analizele programatice ale conținutului te ajută, dar ele nu relevă cuvintele necesare și poziția lor într-un text. Cel puțin deocamdată, programaticul nu are această capacitate sau dacă ea există este destul de inaccesibilă.

Trebuie să te bazezi pe creativitatea umană pentru produce acel conținut, dar și pe managementul acestei creativități.

Domnule comerciant: contentul te costă de 100 de ori mai mult decât platforma de comerț online…

ecommerceNu te mai speria atunci când vezi un buget de dezvoltare conținut pentru produsele pe care le listezi tu online. O soluție comerț online ți-o oferim gratuit, noi, dacă ai de gând să dezvolți conținut cu agenția noastră.

Un Magento implementat te costă câteva mii de euro.  Contentul magazinului sare fără probleme de 10.000 de euro.

E ca într-un banc – hai să facem un parteneriat: eu vin cu site-ul, tu produci contentul. Facem 50%/50%.

Dacă nu crezi, citește mai departe

Probabil ești de mai mulți ani pe piață. Vorbești în rate de conversie cu zero virgulă, dar te sperii ca de ciumă când vezi un buget de dezvoltare conținut.

N-ar trebui. Dacă ai o rată medie de conversie de 0,15% din trafic, o creștere de 0,01% reprezintă, în fapt, o CREȘTERE A BUSINESS-ULUI TĂU CU 10%. Repet CREȘTERE DE 10%.  Dacă conținutul generat aduce, să zicem, o creștere de 0,03% a ratei de conversie, atunci business-ul tău crește cu 20%.

Mai mult

SEO îți sună familiar, right? E un fel de vis să ai vânzări organice, cu zero spend de media. Contentul stă alături de business-ul tău pentru ani la rând, nu e ca un spend de CPC, azi ai buget, mâine s-ar putea să nu mai ai…

Ne scuzați, noi nu facem SEO

noi-nu-facem-seo

De asta se ocupă armate întregi de ingineri de la Google, de la WordPress și de prin alte organizații implicate în acest aspect al indexării internetului. Puțin probabil să găsim, alături de Dvs., stimate client, vreun truc care să vă ducă fix pe prima poziție pe căutările Google.

Noi facem content. 

Da, știm de authorship de la Google, da știm de social interactions – web tracking (ga.js) – da, știm, vizual este the big shit this year. Și video, clar.

Dar noi tot nu facem SEO.

Și nici dumneavoastră nu vorbiți de SEO atunci când vorbiți de share al conținului în rețelele sociale, de rich format (video, visual) sau de structurarea conținutului în pagină, in propoziții cât mai scurte, cu maxim de impact dpdv conversie.

Nici s-o bați cu parul, tot nu-i SEO.

Nici strategie de content nu e, că dacă ar fi strategie de content, ar avea subiect și predicat. E o colecție de idei din content marketing și social media. În mod sigur nu e SEO.

Deci, ne scuzați, nu avem cum să vă ajutăm. Noi nu facem SEO.

Content în online marketing nu e SEO!

De departe, cea mai întalnită greșeală în online marketing este aceea de a considera content use-ul ca fiind o acțiune de SEO. Cumva, nu știu cum, dezvoltarea practicilor de marketing online a comis o greșeală colosală – a adoptat optimizarea contentului înaintea contentului.

Urmăresc de ani buni cum evoluează serviciile oferite de agențiile de web sau marketing online, numite în ultimii ani agenții de digital, și observ o chestiune foarte, foarte greșită. Advice-uri cu privire la dezvoltarea de content vin din partea oamenilor de SEO, îmbracăte ca practici aparținând SEO.

Dezvoltarea de content/conținut nu este SEO

Termenul de SEO apare documentat, pentru prima dată, în 1997. Content use in online, marketing sau nu, se făcea înainte de apariția documentată a practicii SEO.

Rolul unui motor de căutare îl știm cu toții. În early days-urile internetului motoarele de căutare nu aveau performanțele pe care le au azi. Optimizarea pentru motoarele de căutare era atunci un must și prin prisma dificultăților tehnice și a capacităților limitate ale motoarelor de căutare. Astăzi, știu site-uri din .ro ce incalcă grav normele SEO, iar rezultatul este unul surprinzător: prin content, poziții de top pe cuvinte de căutare pe care se luptă zeci de site-uri ce respectă cu strictețe normele SEO.

Dezvoltarea de content/conținut nu este nici măcar SEM

Contentul/conținutul (informația) are alte obiective, are multe alte funcții și obiective, are multe alte beneficii decât sec-ul „marketing în motoarele de căutare”. Aici este o mică/mare diferență care, dacă vreți, ține de etică și de best use-ul internetului și al instrumentelor sale.

Am auzit zeci de proprietari de business-uri care vor să dezvolte content pentru SEO, dar foarte rar aud că vor să comunice prin content. Că vor sa se prezinte prin intermediul internetului și nu doar să facă SEO sau SEM.

Iar vina pentru situația asta aberantă aparține, în exclusivitate, celor care au făcut bani din SEO în ultimii ani, educând clienţi în astfel de hal.

D-aia… lucrurile merg prost

D-aia când incerci, în momentul de față, să spui unui business owner că trebuie să prezinte informații despre el și business-ul său, cu deosebită grija pentru vizitatorii site-ului, se va uita la tine ca un vițel la poarta nouă.

D-aia arată site-urile business-urilor românesti in halul în care arată – părăsite, ignorate, făcute în grabă, intreținute odată la 3 ani, atunci când sunt refacute, ca niște pliante ce nu pot fi modificate, orientate către manipularea rezultatelor Google și deloc către comunicare și experiența vizitatorilor.

De parcă Google ar fi clientul lor și nu Popescu sau Ionescu. Implicit, pe astfel de site-uri rata de conversie a motoarelor de căutare este mai mare decât rata de conversie a utilizatorilor.