Mass caută media digitală

Pentru că poți distribui masiv conținut pe internet, pe bună dreptate, el poate fi asociat foarte bine cu termenul de mass media. Un blogger din România are o rețea de distribuție de zeci de mii de ori mai puternică decât un ziar, un post tv sau un canal local de televiziune. Luați exemplul acestui blog: el poate fi accesat de oriunde din lume, de o audiență imensă. Costul acestei infrastructuri de distribuție este de câteva zeci de euro lunar, putând ajunge, în cazul unui trafic imens, doar la câteva sute de EURO lunar.

Accesul la mase al mediei a devenit unul foarte facil. Prin anii 2000, pe la început, pe vremea când presa scrisă de la noi se afla pe la primele proiecte mai diversificate, o vreme în care quality era un cuvânt sfânt, rețeaua de distribuție reprezenta atuu esențial.

Brandurile s-au dezlănțuit în digital media

După mulți ani de ținut la colț, brandurile au ieșit din machetele și spațiile rezervate publicității din produsele de media. Au ieșit din ziare, din calupurile publicitare, au ieșit din spațiile de banere cu toate formatele inovatoare lansate de câțiva ani încoace. S-ar putea să fie meritul creativilor sau s-ar putea să fie meritul internetului și al mediului digital. Cert este că brandurile produc de mii de ori mai mult conținut publicitar decât o făceau în urmă cu doar 10-20 de ani.

Media clasică, publisherii și în general businessurile din content-media sunt lăsate cu ochii în soare. Este o schimbare radicală, cumva se trece de la un landscape la un portrait. Dar imaginea rămâne aceeași.

Masele sunt libere să acceseze media

Istoria mass media nu a cunoscut o perioadă mai sclipitoare decât cea în care ne aflăm acum. 900 de milioane de posturi de media sunt disponibile, accesibile prin intermediul unei telecomenzi numită Google. Este vorba de un site/domeniu de internet la fiecare trei utilizatori de internet. Sunt 3 miliarde de utilizatori internet și sunt 900 de milioane de site-uri publice. La oricare dintre acestea un utilizator poate ajunge în maxim 1 secundă cu o căutare Google.

Toată istoria televiziunii, a radioului sau a eu mai știu ce presă este o nimica toată față de noul landscape al maselor și al mediei.

Este o oportunitate pentru content-media businessuri, dar și pentru companii și branduri. Și accesul la mase este deabea la început. Rata de acces la mediul digital este înca undeva la 40% la nivel mondial și 78% în țările dezvoltate. Să duci un titlu de media în online, fie el tv/radio/scris, mi se pare o treabă de banal: și cu toate astea cu doar câțiva ani în urmă proiectul de a duce în online un produs de media era mare titlu de glorie pentru oamenii din media.

Media în ansamblu

Media a avut un boom imens. Media a înglobat conținutul produs de bloggeri, media a înglobat conținutul site-urilor companiilor, media a înglobat UGC – Wikipedia, Youtube, Facebook, Forumuri și multe altele. Conținutul media, conținutul businessurilor din publishing a devenit minoritar în categoria în care el, conținutul businessurilor de content-media, era unicul și singurul acționar.

Într-o companie acționarul minoritar își pierde dreptul de decizie asupra cursului și al evoluției organizației. Iar dacă conținutul media businessurilor a pierdut acționariatul majoritar este cel mai probabil ca deciziile de viitor să fie luate fără participarea lor, fără participarea deciziilor companiilor din media/publishing/etc. Viitorul media nu va mai fi dictat de trusturile de media, de companiile din publishing și media.

Masele

Masele vor căuta în continuare media. Scriam că este un landscape uluitor pentru consumator, pentru mase, nemaiîntâlnit în istoria media și a comunicării în masă (mass media). Iar acționarul majoritar, cel cu decizia de viitor, nu mai este cel interesat de money making. De a obține bani din actul de publishing, deci a produce conținut și media pentru a face bani.

Noua media, noul conținut.

Născut din pasiune, născut din alte dorințe decât cele ale obținerii de audiențe. Născut în independență absolută față de viziunile editoriale ale unor directori. Născut cu dezinteres față de interesul financiar. Când un utilizator va posta pe blog un conținut despre pasiunea sa, despre opinia sa, acest conținut va fi produs plecându-se de la alte premize, luându-se în calcul cu totul și cu totul alte fundamente. Este creație și comunicare, dar și media. Iar toate astea într-o nouă configurație, într-un nou mediu de producție.

Și asta este ceea ce masele au căutat și vor căuta întotdeauna: media creată în baza altor fundamente.

Cel mai vizitat site din România: blogurile de nișă

Traficul cumulat al primelor 10 bloguri de nișă din România îl depășește pe cel al marilor site-uri românești. Comparația este făcută cu top 10 site-uri de publishing din România. Astfel, volumul de unici ce intră pe cele 10 bloguri îl depășește lunar pe cel al celui mai puternic site de știri online din România: Știrileprotv.ro

top-10-bloguri-site-uri

Și în tabel pentru o bună înțelegere.

bloguri-de-nisa-trafic-2015

Nu-ți vine să crezi una ca asta? Că site-uri precum gândul.info, protv.ro sau a1.ro au un trafic cu mult mai mic decât cel al primelor 10 bloguri de nișă din România, cumulat?  Atunci îți vine să crezi că SATI, organismul oficial de monitorizare a spațiilor de media digitală din România nu monitorizează nici măcar un blog… Asta îți vine să crezi?

top-10-bloguri-de-nisa-trafic-2015

Trebuie luat în calcul nu numai faptul că au fost analizate doar blogurile ce au raportări publice ale datelor de trafic, printr-o terță parte – Trafic.ro, Analytics public data, ci și faptul că aceste bloguri reprezintă o mică parte din ceea ce înseamnă media digitală, pe segmentul blog / self publish / democratizare a conținutului, etc.

Evoluția de-a lungul timpului a volumelor de trafic dintre top 10 bloguri de nișă vs top 10 site-uri de publishing din România este una destul de interesantă. Perioada 2014 – 2015 este una de adevărat boom pe ambele zone, atât pe segmentul blogurilor de nișă în termeni de trafic, cât și la nivelul top site-uri din România. Ceva s-a întâmplat, zic eu, din august 2013 până în momentul de față.

comparatie-bloguri-nisa-top-site-uri

 

De ce se întâmplă asta?

Păi cred că deja s-a întâmplat de mai mult timp, atunci când Facebook și Google au tăiat o felie imensă din ceea ce înseamnă spațiu de online media, spațiu de content, de publishing pe internet. Dacă mă gâdesc și la faptul că, în 2012, în topul realizat de Mediawrite intrase, la top 10 site-uri din România, site-ul unui operator de telecomunicații, trag concluzia că digitalul nu este chiar mediul de publishing în care să se poată dezvolta business-uri de media – așa cum este cunoscută de aproape un secol.

Am toată congingerea că, din estimările mele, spațiul de online media internațional este mult mai segmentat, mult mai invers proporțional decât se consideră de către media planeri și media buyeri. Că, prin comparație, cele 7 mil. de cookies raportate de Facebook lunar, în mediaplanerul Google, sunt în realitate aceleași cookies ce umblă și pe alte multe mii de site-uri.

Facebook, Youtube sau marile site-uri de știri nu sunt chiar așa de mari precum se crede.

Exemplul unui blog lansat în România în 2015, ce înregistrează în momentul actual 5 mil. de vizitatori unici lunar sau că a înregistrat întro singură zi 400,000 de unici, așa cum sunt ei raportați de Google Analytics public data, mi se pare cel mai concludent. Marile site-uri de știri pun la bătaie sume fabuloase pentru un astfel de trafic, pe care îl monetizează spamându-te în fel și chip cu pop-peste-orice bucățică din site.

Prin 2007 îmi ziceam că tot ce înseamnă media în digital va cunoaște o mega transformare.

În momentul ăsta, nu pot să zic decât că sunt foarte tentat să pornesc o rețea de publicitate pe bloguri, prin banere clasice, nimic fancy sau inovator. Rețeaua de publicitate ce are în inventar cel mai vizitat site de publishing din România: primele 10 bloguri de nișă.

So, este cineva interesat să demareze o campanie pe acest site?

contact@mediawrite.eu

 

Media intre new si mass

new-media-old-mediaAm o idee care ma macina de foarte mult timp. E simpla. New media, termen popular in urma cu mai multi ani, este o continuare a mass media. Daca despre mass media putem spune ca apartine perioadei de dinainte de web si digital, in forma lui de azi, despre new media putem spune ca este cumva opusul lui mass media.

New media, pe langa sensul de a numi noile forme de media, are si sensul de media cu un continut focusat pe comunicare, pe specificitate si nu pe audiente generaliste, de masa.

Mediul digital, in speta mediul www, prin revolutia data de distributie, de costul scazut, de optiunile accesului neingradit a deschis usa nu numai noilor forme de media, interactive si bazate pe noi tehnologii si experiente audiovizuale, interactive, cat si unei evolutii naturale a mass media.

New media – alta decat cea bazata pe noi experiente audiovizuale

Aici as pune media specifica, al carei obiectiv principal este sa construiasca informatie cu care sa atinga obiective de comunicare specifice, de nisa. In comparatie cu mass media, ghidata in general de alte principii precum mass distribution, new media este despre comunicare.

E, in acelasi timp, definita de audiente fragmentate, bazate pe interese distincte si nu de grup.

Sa luam spre exemplu un proiect new media dezvoltata cu scopul de a informa cu privire la aspecte din industria forestiera, domeniul utilajelor de exploatare, categoria solutiilor de exploatare pe teren accidentat. 

La o privire de ansamblu, prin ochii traditionalistilor, un astfel de proiect nu-si va gasi locul printre produsele media. In cel mai bun caz, acesta va fi numit un proiect special de content, un supliment sau subiecte ce pot fi tratate in cadrul practicilor clasice de publishing din industria de media. O alta posibila optica ce poate fi adoptata in aceasta problema, este cea legata de integrarea unui astfel de proiect in categoria de online media.

Eu cred ca toate abordarile sunt gresite. Pe Wikipedia international definitiile sunt foarte complexe si nic-una nu trateaza problema astfel. Vezi definitii new media, vezi istoric.

New media, cu sensul explicat in randurile de mai sus, tinde sa fie bazata pe comunicare. Daca nu esti de acord cu aceasta afirmatie, vreau sa te intreb cum poate fi incadrat un proiect digital, web based, de tip forum, in cadrul caruia o audienta comunica informatii (content identic cu cel utilizat de online media) unei alte audiente?

Unii pot spune de User-generated content (UGC), content aproape identic cu cel din online media clasica, precum un ziar online, iar altii de social media.

Eu zic ca este new media, asa cum explicat mai sus, bazata pe comunicare si specificitate.

Tu cum crezi ca vor evolua lucrurile?

INTERVIU: Iulian Comănescu (comanescu.ro) despre media si social media

iulian comanescuCe face social media ceea ce este? Ce a preluat social media din media clasică? Ce tip de conținut este relevant pentru utlizatori în media, respectiv social media? – la aceste întrebări ne raspunde analistul media Iulian Comănescu.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cu ce-i mai bunã social media decât media clasicã ?

Iulian Comănescu (comanescu.ro): Cred că s-au scris cărți întregi pornind de la această comparație, așa că o să vorbesc despre un singur lucru. Social media e capabilă să genereze știri care schimbă soarta politicii mondiale, așa cum a fost acum câțiva ani, când un anonim a postat pe YouTube o înregistrare de la execuția lui Saddam Hussein. Faptul că dictatorul irakian era batjocorit înainte de a fi spânzurat a oripilat inclusiv sponsori republicani și probabil că a avut un impact asupra rezultatului alegerilor din SUA, în 2008, prima victorie a lui Obama.

Cu acest prilej social media s-a dovedit „mai bună” decât media tradițională. Aceasta din urmă reușește în schimb să genereze conținut relevant în ritm susținut, ceea ce social media nu face. Media clasică mai are în plus competențe care țin de acuratețe, verificare, completitudinea comunicării. Oricâte erate ar da, media clasică nu produce fonfleuri comparabile cu cele de pe rețelele sociale.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Din punctul de vedere al unui brand media (ziar/site/alt tip de media/content producer), existã un best use sau daca este posibilã o simbiozã a celor doua tipuri de media: social şi clasic?

Iulian Comănescu (comanescu.ro)  Pot să vă răspund destul de personal la această întrebare, fiindcă vin dinspre media clasică și am un blog de vreo șapte ani deja. În această situație tinzi să aplici online rigorile clasice ale meseriei, de felul: conținut publicitar marcat (as opposed to posturi plătite nesemnalizate ca atare), verificarea informației, imparțialitate. Din ce-am văzut în jur, cred că și nativii din social media tind să se profesionalizeze și să-și asume un anumit gen de conduită de la un nivel de vizibilitate și succes încolo.

Asta, mai ales că până la urmă scrisul e scris, dincolo de SEO, linkuri, tone of voice și altele. Cât timp vrei să produci un anumit gen de relevanță pe new media ajungi să pui lucrurile într-un framework profesionist, fie că postezi pe blog, fie că agregi surse sociale, ești curatorul unei comunități de bloguri sau site de video sharing.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Pot brandurile (business-urile) crea o legatura „socialã”, via digital medium, cu consumatorii prin producţie de media/content (sau e doar un mit in MarCom)?

Tind să cred că da. Sunt studii care arată eficiența acestei abordări. Și, în orice caz, advertisingul clasic e din ce în ce mai puțin eficient. Idei ca branded content sunt mantra ultimelor ediții de MIPCOM și MIPTV de la Cannes – și nu numai.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Ce crezi ca este mai interesant pentru user: un breaking news al unui site de ştiri sau un breaking news din feed-ul personal al reţelelor sociale în care primeşte veşti despre un prieten? Motiveazã.

Ambele sunt interesante. La școala de presă se vorbește de proximitatea spațio-temporală, în sensul că o țeavă de apă care se sparge pe strada pe care locuiești poate fi mai importantă pentru tine decât un avion care a căzut în Pacific. Dar mai interesant e faptul că breaking news în sens clasic, evenimente care afectează segmente mari de public, încep să se producă în social media și nu la televiziuni.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Atât în social media cât şi în media clasicã conţinutul reprezintã elementul esenţial, ce caracteristici ar trebui sa aibã (deţinã) un content care place, atrage si produce engagement?

Și pe această temă se pot scrie tratate, așa că o să dau încă un răspuns parțial. În ziua de azi contează destul de tare două lucruri. În primul rând, tone of voice, care pe new media e mai cald, colocvial, retoric și apropiat, pe dos decât neutralitatea care s-a tot cultivat în jurnalism. În al doilea rând, originalitatea, care e greu de realizat în mod susținut, dar e singura strategie câștigătoare în data smogul în care trăim. Social media tinde să compenseze un gen de uniformitate plicticoasă a mediei tradiționale din acest punct de vedere.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia) Cum ţi se pare cã evolueazã jucatorii media din Romania (ziar/site/alt tip de media/content producer) pe scena digitalului (social media/media clasica/non social)?

Într-un cuvânt, prost. După 2008, când veniturile din reclamă au început să scadă, marile grupuri media din România s-au năpustit în digital ca într-un soi de El Dorado. Au investit și au creat Realitatea.net, Adevarul.ro și multe altele, în speranța că vor fi la masa la care se împart bucatele atunci când banii vor veni. Supriză însă – acei bani nu există, cel puțin nu în măsura în care existau în print acum câțiva ani. Iar felul cum arată acest gen de site-uri vorbește de la sine. Sau, dacă vreți, e relevant că un independent ca HotNews a rezistat cu succes acestui bombardament cu resurse și se ține bine pe picioare, în continuare.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cum prezici evoluţia social media? Crezi ca va avea un impact şi mai mare decat îl are acum sau oamenii se vor plictisi de acest tip de comunicare?

Am senzația că am ajuns pe sau aproape de un soi de palier – dacă ne referim, de exemplu, la creșterea Facebook. Social media a devenit importantă și va rămâne importantă, dar nu va anihila producția clasică de conținut. Problema e pe ce model de business se așază aceasta din urmă, fiindcă vechiul model aproape că nu mai funcționează. Mai ales în România.

Interviu cu Dorin Boerescu (2parale.ro) despre publishing bazat pe performanta (Marketing Afiliat).

Dorin BoerescuDorin Boerescu este unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori in domeniul online-ului din Romania. A fost implicat de-a lungul timpului intr-o serie de proiecte precum: ecomTIM, SEMdays, Hyperactive, Agrafa, Godmother si, nu in ultimul rand, in momentul actual, 2Parale, 2Leva si 2Performant.

Intr-un marketing online in care se discuta din ce in ce mai mult despre performanta, este esentiala corelarea content business-urilor la directia generala, bazata pe modalitati exacte de monitorizare a rezultatelor.

De departe, in fruntea practicilor de marketing online, marketingul afiliat, ca si publicitate online, este mumă si ciumă: aduce „doar” rezultate pentru spenderi si stres pentru content business-uri.

(Contentpedia) Este marketingul afiliat directia catre care merge monetizarea publishingului (contentului) web in acest deceniu?

Pot fi sinergii interesante intre cele doua, insa nu as putea afirma asta. Provocarea pe care publishingul o are acum este foarte mare – ambele surse „traditionale” de venit (vanzare/abonamente + publicitate) sunt serios amenintate de distributia gratuita a informatiei si de libertatea deplina a userilor – paradoxal exact fenomenul care a crescut extrem de mult audienta publisherilor.

Cred ca afilierea genereaza un tip nou de proiecte web, publishingul „clasic” urmand sa isi rezolve altfel aceasta problema, sa se transforme radical sau pur si simplu sa dispara.

(Contentpedia) Cat teren vor castiga proiectele editoriale web ale userilor in detrimentul proiectelor editoriale ale publisherilor clasici?

Democratizarea producerii de continut va continua cu siguranta. Cred ca blogurile si alte proiecte independente nu vor mai creste prea mult, totusi – social media (Facebook, Instagram, Twitter etc.) a preluat deja rolul de platforma de continut si interactiune intre useri.

Nevoia de informatie/continut cu o strategie editoriala in spate, generat de profesionisti si bazat pe resurse inaccesibile userilor obisnuiti va ramane cu siguranta. Ramane de vazut cum vor fi sustinute.

(Contentpedia) Poate trai o redactie a unui site de publishing dot ro din publicitate de tip marketing afiliat?

Daca se ocupa exclusiv cu prezentari de produse, sfaturi de achizitii online si devine un punct obligatoriu in traseul de achizitie pe o anumita categorie, da – se pot genera venituri interesante mai ales daca este top of mind. Cand spun „interesante” inteleg capabil sa genereze 1 sau 2 salarii, nu mai mult in momentul de fata. Pe termen lung va fi insa o categorie de proiecte in crestere importanta.

Mai degraba decat site-uri de publishing au crescut si vor creste proiectele dedicate afilierii, bazate pe un approach de marketing – site-uri care agrega oferte de la mai multe magazine, care filtreaza produse dupa criterii la care magazinele nu s-au gandit (culoarea laptopurilor sau asortarea dintre haine, de exemplu), comunitati de facebook dedicate shoppingului, etc.

Un site de continut generalist insa nu poate genera un venit acceptabil din afiliere – iar motivul este unul simplu care nu tine de piata romaneasca – oamenii care viziteaza un site de stiri nu sunt in comportament de cumparare si este imposibil sa ii convertesti de la consumul unui editorial la o achizitie care sa genereze venituri.

Am spus de mai multe ori ca pe termen lung site-urile de continut nisat vor fi cumparate/sponsorizate de branduri cu interes strategic pe zona respectiva, iar unul din proiectele care cred ca imi va confirma aceasta ipoteza este treizecizero.ro, lansat cu foarte multa pasiune acum cca 1 an si jumatate de un foarte bun prieten si care acum a inceput sa fie sprijinit de branduri interesate de audienta lui, insa cumva dincolo de granitele publicitatii clasice si fara a masura afisari/unici/clickuri sau conversii. Timpul va dovedi daca am sau nu dreptate.

(Contentpedia) Primele 10 bloguri de nisa atrageau anul trecut in dot ro cam 29% din traficul de unici al Facebook. Ce zic cifrele interne ale 2parale.ro?

Nu urmarim o asemenea statistica insa in ultimul an traficul din Facebook a crescut intr-un ritm similar cu cel trimis de bloguri, cel putin la noi in sistem.

(Contentpedia) Ce inseamna content de calitate in publicitate de tip marketing afiliat?

In primul rand un continut care aduce valoare userilor – fie ca vorbim de lucruri tehnice sau utile (comparatii de preturi sau de specificatii, de exemplu – dar facute cu simt de raspundere) fie ca ne referim la sfaturi despre tendintele intr-un anumit domeniu (moda sau ingrijire copii, nu are importanta).

Cata vreme continutul se bazeaza pe documentare serioasa si aduce valoare cititorilor in decizia de cumparare, acei cititori vor reveni si vor genera vanzari/comisioane pentru afiliatul respectiv.

Spor la continut de calitate si la conversii!

Monetizarea conținutului, moartea pasiunii – Partea#2

Acum câțiva ani, nu mulți, am citit indicațiile unui incubator de afaceri din România: …nu acceptăm proiecte/business-uri focusate pe conținut…. Mi-am zis atunci că au dreptate.

Acum îmi dau seama cât am greșit.

Content framing-ul este cea mai mare afacere a mediului online.

A fost dintodeauna, dar e nevoie de ceva imaginație să-ți dai seama de asta. Ce au în comun unele dintre cele mai de succes site-uri din lume în momentul de față? Răspunsul este unul simplu: content framing.

  • Facebook: cea mai mare echipă editorială din istoria scrisă a umanității – plăți către autori = 0 USD 
  • Motorul de căutare Google: cel mai mare publisher din istoria omenirii – plăți către autor = 0 USD 
  • Youtube.com: cel mai mare post TV din istoria televiziunii – plăți către autori/producători = 0 LEI (în cel mai bun caz, split revenue) 
  • WordPress: cea mai populară platformă de publishing din istoria omenirii – plăți către autori = 0, încasări 0 în acest caz, dar venituri sunt. 
  • X whatever site de content share: miliarde de afișări lunar, încasări ads – plăți către autori = 0 

Ce fac ele de fapt? Content framing… 

Și-atunci de ce monetizarea contentului este moartea pasiunii?

Simplu: Trebuie s-o faci foarte bine. În cazul unui site de content de nișă, proporțiile sunt mult prea mici pentru a-i genera succesul. Mai ales dacă nu te afli în english world.

Îmi aduc aminte în urmă cu mulți ani, pe la începuturile mele în mediul online, am făcut cel mai activ blog internațional de news în limba engleză. Un proiect de publishing pe un blog, folosind același principiu al content framing-ului.

CBS, NBS, CNN, toți marii publisheri internaționali depuneau eforturi să țină updatat blogul internațional dezvoltat de mine – cu puțin ajutor, ce-i drept. Ce făceam? Content framing.

Google a închis blogul, acesta fiind pe platforma Blogger, probabil echipa de tehnic din spate s-a speriat de viteza cu care apăreau noutățile în cadrul acestui blog…

Publicitatea, moartea pasiunii.

M-am tot întrebat în ultimii ani, atât în perioada de boom economic din România, cât și după, cum e posibil să termini psihic clienții/audiența prin publicitate agresivă – pe deasupra contentului – iar în content să nu bagi mai nimic.

Asta cred c-ar trebui să înțeleagă responsabilii de spendul companiilor în online media, de pe la noi și chiar de pe-afară: că degeaba bagi bani în content framing (publicitate), dacă în content deloc…

Modelul actual al monetizarii conținutului, în contextul democratizării publishingului și al independenței față de „the big boys”, este unul învechit. Rău de tot.