Internet: mediu de informare sau manipulare?

[vc_column_text pb_margin_bottom=”no” pb_border_bottom=”no” width=”1/1″ el_position=”first last”]

[one_third]

 

 

Publisherii vor audiență, businessurile vor clienții din audiențe

[/one_third]

[two_third_last]

Sfântul graal al jucătorilor din WWW este traficul, vizitele, audiența. Businessul își dorește clienții din rândurile unei audiențe, iar media/publisherul își dorește audiența web, traficul și vizitele cât mai numeroase. Între aceste două aspecte esențiale stă manipularea în forme diverse, dar stau și alte aspecte precum informarea sau comunicarea.

Monetizarea activității jucătorilor din web se face prin manipulare de cele mai multe ori. Utilizatorul, în cazul media, este manipulat de promovarea și de tehnicile de jurnalism boombastic, vine mânat de exploatarea interesului său cu privire la conținutul și forma acestuia, aparținând unui anumit brand (persoană sau organizație), dar și mânat prin intermediul variilor forme de promovare a brandului de conținut-media.

Businesurile ce activează în online își monetizează activitatea prin intermediul accesului pe care îl au la clienți. Prin vânzările generate de, fără exagerare, manipularea folosită în cadrul efortului de comunicare a produselor companiei. Și-n general sunt utilizate tehnici care mai de care mai complexe de manipulare prin intermediul clientului din dorința de a genera vânzare.

[/two_third_last]

[/vc_column_text] [vc_column_text pb_margin_bottom=”no” pb_border_bottom=”no” width=”1/1″ el_position=”first last”]

 

[two_third]

Eu zic că da! Luați exemplul unui studiu de caz al unui proiect de construcții, ce stă într-un pdf pe un server, la care se ajunge printr-un link din partea de jos a unei pagini. Și-acum, imaginați-vi-l prezentat pe Hotnews sau pe Digi. Sau pe cel mai mare site internațional de construcții, din SUA sau UK. Care sunt diferențele de percepție, de awareness, de top-of-mind și notorietate între cele două medii de prezentare?

Iar ca importanță a sursei de trafic, imaginați-vă că acel studiu de caz este publicat pe un site de anunțuri pentru micii meseriași din construcții. Iar ulterior este publicat pe un sit de nișă al dezvoltatorilor imobiliari, unde se dezbate business din construcții.

[/two_third]
[one_third_last]

Se poate manipula sau informa prin mediu sau sursă de trafic

[/one_third_last]

 

[/vc_column_text] [vc_column_text pb_margin_bottom=”no” pb_border_bottom=”no” width=”1/1″ el_position=”first last”]

[one_third]

Businessul poate manipula, iar userul se poate informa

[/one_third]
[two_third_last]
Internetul le permite pe toate. Poți manipula, pe ruta de awareness, top-of-mind, notorietate, utilizând tehnicile creative specifice publicității. Așa cum poți manipula sau informa prin intermediul sursei/mediului în care expui sau afișezi. În Google Analytics se află, printre cele mai importante analize, analiza sursei traficului și a mediului. Iar cifrele sunt diferite, produsul / pagina de informare sau manipulare este aceeași, însă priza la diferitele categorii de trafic este diferită.

Încercarea de manipulare în internet este păguboasă. Și nu o spun gratuit doar ca să termin materialul de aici.

[/two_third_last]

Îți spun din cifrele înregistrate în studiul Dot RO content quality, acolo unde am inserat o categorie de întrebări extrem de discretă: am chestionat pe cei care fac achiziții pentru companie, iar rezultatul este fantastic! 100% dintre respondenți verifică pe mai multe surse, la mai mulți furnizori, ofertanți. De aici și titlul acestei postări.

 

[/vc_column_text]

Cod galben de content de la Orange

content-greseli

Apar unele greșeli de content atunci când lucrezi printr-un mecanism sofisticat de planificare a comunicării digitale. Atunci când, să zicem, un brand pune la cale o acțiune de informare, tinde să facă totul într-un mod creativ, uitând de sfânta utilitate și simplitate specifică internetului, ce nu are nevoie de briz-briz-uri specifice work-ului creativilor de publicitate.

Orange Romania crede că-i vară…

Când scriu aceste rânduri, bate un vânt pe balconul locuinței mele din București… de trăiesc cu impresia că o să cadă acoperișul imobilului. E cod galben de vânt. Un grad celsius.

Cu toate astea, spot-ul video de tip ads, derulat de Orange Romania, așa friendly cum a fost gândit de agenție, cu un antreu prietenos, îmi zice că, citez, pentru că e vară…. în București…

Mă înțelegi, deci s-a investit într-un spot cu rolul de informare și promovare a care centerelor Orange. Dar el are o dudă.

Nu este evergreen – are acel insert, friendly, de tip afară e vară și deci nu-l poți folosi iarna. Dacă tot e content informativ, ar trebui să fie limpede și gândit să-l ia pe user de la punctul 0 al relației cu audiența. Iar punctul 0 este o variabilă necunoscută… că plouă, că e soare, că e toamnă, primăvară, etc. spotul informativ tre să fie capabil să comunice cu oricine, oricând într-un mod optim.

Și-aici trebuie să gândești o astfel de acțiune de informare printr-o gândire a unui om de content digital. Clar, un advertizer sau un om de publicitate online nu sesizează astfel de detalii, pentru că ei văd bucata lor. Aici zic eu că este rolul strategului de content sau al designerului de content, capabil să schițeze cu cap conținutul digital. Cu care se mai și merge în zona de publicitate.

Orange Romania crede că ne regăsim…

Dorine, de la Orange Expert, nu îmi aduc aminte ce piesă am ascultat acum 6 minute pe Youtube, dar să țin minte că te-am văzut pe undeva pe tine, pe net….

Deci, te adresezi într-un mod ciudat audienței, prin intermediul acestei campanii de video ads, făcută cumva în grabă, cel mai probabil cu titlul de educațional / content / informativ action.

Dorin îmi vorbește în clipul de mai sus cum că ne-am regăsit.

Dacă spotul face parte dintr-un serial, iar în flow-ul serialului acest spot este primul, clar există o greșeală de producție sau de strategie de informare. I-aș zice o greșeală de content.