De ce nu ați încercat content marketing până acum?

În cele mai multe cazuri, lipsa conceptelor/ideilor de marketing prin intermediul conținutului este motivul din cauza căruia companiile/brandurile nu au încercat marketingul prin intermediul conținutului. Limitarea la lansarea unui site și la producția de conținut necesar pentru acesta este situația cea mai des întâlnită.

Neavând ideile necesare, în jurul cărora să se facă producția de conținut, neavând conceptele în care să se investească și care să devină campanii de content marketing, managerii de marketing văd zona de conținut, în general, ca fiind „una moartă”.

Fără noi optici cu privire la felul în care o companie/un brand să se prezinte în mediul digital, se consideră că nu există posibilități de promovare și marketing digital prin conținut. Vizualizarea unor posibile concepte este un efort extrem de dificil.

Lipsa conceptelor

Lipsa conceptelor de marketing prin intermediul conținutului se datorează, în general, unei priviri superficiale asupra conținutului deja existent. Intrarea în detaliile de conținut, intrarea printre rândurile scrise, deja existente, poate scoate la lumină teme, subiecte și detalii ce sunt în sinea lor conceptele de marketing prin intermediul conținutului.

Astfel de liste cu detalii, ce conțin puncte cheie ale felului în care este privită o companie/un brand, produsele sau serviciile lor, reprezintă tot atâtea teme de la care pot fi dezvoltate acțiuni de content marketing.

Lipsa încrederii

Când toate detaliile de comunicare, toate atributele și proprietățile specifice unui brand/companie, produs sau serviciu, sunt puse într-o listă, apare neîncrederea cu privire la posibilitățile de a obține beneficii prin intermediul unei campanii de content marketing pe una sau mai multe teme identificate.

Semnele de întrebare cu privire la rata de succes a unei eventuale campanii de marketing prin conținut, pe una dintre temele existente, sunt și principalele motive pentru care multe companii nu au testat sau încercat până acum marketingul prin conținut.

Cu toate că un principiu esențial în marketingul digital, în care există măsurători de eficiență, este acela de a testa și a optimiza din mers, nu există curajul necesar pentru a face un prim pas pe tărâmul marketingului prin conținut.

Nu există curajul pentru a investi într-o temă de comunicare, temă cu care o companie să iasă în față în mediul digital.

Lipsa experienței

În lipsa experienței, nu există cifrele cu care să se argumenteze un eventual efort făcut într-o direcție sau alta. În lipsa cifrelor înregistrate prin experimentarea altor campanii de content în trecut, de cele mai multe ori, se formulează decizii pripite cu privire la ceea ce ar putea aduce o eventuală campanie de content marketing.

Iar prin prisma lipsei de experiență, de cele mai multe ori, în efortul decizional câștigă tacticile și practicile, acțiunile de marketing și promovare online pentru care există experiență sau câștigă tacticile și practicile cele mai populare. Acestea, precum publicitatea CPC, publicitatea prin banere, etc, câștigă din start încrederea prin prisma faptului că fie există experiență, fie sunt canale deja consacrate de marketing digital.

În concluzie

Cele 3 argumente prezentate mai sus (lipsa conceptelor, lipsa încrederii și lipsa experienței) sunt motivele principale pentru care nu se investește în marketing prin intermediul conținutului.

Cu toate că marketingul digital a evoluat în ultimii 3 ani, la un nivel ce pune o presiune consistentă pe managerii de marketing pentru a găsi noi modalități de comunicare (în afara canalelor și a modalităților clasice), cele trei motive explicate în această postare opresc orice formă de activitate în domeniul marketingului prin intermediul conținutului.

Companiile/brandurile ce trec peste aceste trei hopuri obțin, de cele mai multe ori, succes în mediul digital pentru că ies din linie. Și cu toate că devin repere în industrii sau exemple pe care concurența le poate adopta, de cele mai multe ori, tot cele trei motive țin în loc companiile când vine vorba de a investi în acțiuni de content marketing.

Literatura, media, mediul digital și internetul

Nu se mai miră nimeni în ziua de astăzi cu privire la viteza cu care circulă informația, cu privire la viteza cu care avem acces la informația venită de peste mări și țări. Nimeni nu mai consideră excepțional faptul că accesul la o informație căutată a devenit un efort de câteva secunde. 

Dar. Există un dar.

Totuși. Avem în fața ochilor cea mai mare revoluție a literaturii. Avem în fața ochilor cea mai mare revoluție din media. Avem tot în fața ochilor cea mai mare revoluție din istoria cunoașterii și a comunicării. Suntem la 25 de ani de când Era Informației a început să își spună cuvântul.

Informația modelează societatea

Luați literatura, luați media sau luați marketingul și economia. Cât de mult și-au spus cuvântul internetul și mediul digital în aceste domenii. Câte inovații au apărut, câte beneficii și-au făcut apariția. Circulația informației în toate aceste domenii, potențată și de capacitățile mediului digital, și-aici mă refer la inteligența artificială, la 25 de ani de internet, mediul ce asigură distribuția și accesul, par să nu fie conștientizate cu toate că sunt o serie de imense beneficii.

S-au scris cărți cu nemiluita în ultimii 25 de ani în mediul digital, pe internet.

Circulația acestei informații, circulația mult mai facilă a literaturii, circulația informației uzuale de tipul știrilor specifice spațiului mediatic, și-au pus, parcă, un pic amprenta asupra societății. Instrumentele de comunicare publică, prin scris, au generat deja revoluții. Revoluția Twitter, din urmă cu câțiva ani, cred c-a fost prima revoluție fundamentată pe o literatură atât de sărăcăcioasă: 140 de caractere. Însă circulația acestor mici blocuri de text, ca o formă de literatură, circulația a miliarde de astfel de texte a amprentat societatea.

Lectura – ultima frontieră

Secole la rând experiența lecturii unui text s-a desfășurat în anumiți parametri. Accesul la anumite texte a fost oferit sau a fost permis secole la rând în anumiți parametri. De 25 de ani totul s-a schimbat. Schimbarea radicală a felului în care este privită literatura, consider eu, de abea a început.

Marea Schimbare se află și ea la început.

Câte posibilități avea un editor, o editură sau un scriitor în urmă cu 1-2 secole și câte posibilități au astăzi în mediul digital și internet aceleași entități. Câte experiențe de lectură erau disponibile în urmă cu 1-2 secole și câte experiențe sunt disponibile astăzi.

Toate aceste detalii nu sunt încă conștientizate pe deplin.

Banalul link, despre care am mai scris pe acest blog, oferă o deschidere atât de imensă în termeni de plaje pe care să se poată manifesta literatură în fel și chip încât momentan este aproape de imposibil de semnalat sau indicat un ordin de mărime. Interfețele digitale pe care literatura poate fi așternută și îmbogățită cu experiențe de ordonare și prezentare, dar și de experiențe oferite de inteligență artificială, sunt și ele încă neobservate.

Prima carte scrisă exclusiv în format HTML

Poate sună ciudat, dar la 25 de ani de internet nu a apărut încă o carte care să fie 100% gândită, concepută și scrisă pentru și în mediul digital, în internet. O astfel de carte, o astfel de literatură s-ar deosebi cu desăvârșire de tot ceea ce cititorii au cunoscut. Și nu există astfel de cărți scrise. Nu știu să fi apărut cărți scrise de autori consacrați, care să vină și cu un background scriitoricesc, pe un astfel de model. Un model 100% diferit de clasicele înșiruiri de capitole și titluri. Cum explicam mai sus, există atât de multe instrumente și noi posibilități oferite de internet și mediul digital încât este pentru moment imposibilă o predicție cu privire la viitorul literaturii.

Iar viitorul literaturii este și viitorul lecturii. Este și viitorul experienței de lectură. Un scriitor care nu are în vedere experiența de lectură, poate, nu este un scriitor. Scriitura este în genere despre a face public. Scriitura pentru memorialistică personală este doar o utilitate nu o scriitură în sine.

Video on demand

Un termen nou venit odată cu mediul online. Un concept de consum al media. Un concept ce stă în antiteză cu modelul în care un utilizator consumă ceea ce i se oferă prin intermediul unui canal tv. Să zicem că acest canal este o carte, iar consumatorul este cititorul aflat într-o experiența a lecturii.

Nu a apărut încă o formă de literatură, formă în care o carte să ofere cititorului, on demand, puncte ale acesteia. Irelevant care puncte. O carte care să se deschidă altfel decât începând cu capitolul întâi. Asta poate fi numită o nouă formă de literatură. O nouă formă de consum al literaturii.

Deja accesăm informație, pusă în scris, pe un model on demand. Nu mai lecturăm stive de rânduri de scris pentru a afla răspunsuri la întrebări.

Toate acestea, de la link, la interfețe, la principiul on demand sunt din punctul meu de vedere concepetele ce vor revoluționa literatura. Revoluționând literatura, revoluționând lectura, vom avea o masă de oameni mai literați. Având o masă de oameni mai literați, în societatea lucrurile se vor schimba.

Culturalizarea prin internet, digital și, deja, formate media nu literatură, reprezintă un proces către care, în opinia mea, se va merge mai mult decât sigur.

Acum 20 de ani s-a afirmat: Content is King

Iar de atunci afirmația a fost repetată în online și digital iar și iar și iar. A fost repetată pentru că de la an la an au fost identificate noi și noi forme ale conținutului, au fost identificate noi și noi modalități prin care conținutul, în mediul online/digital, s-a dovedit a fi elementul esențial.

Afirmația, însă, este mult mai veche. A fost făcută, sau a apărut pentru prima dată, în urmă cu aproximativ 40 de ani într-un material despre fotografie.

Detaliul este cel legat de internet și digital. Acestea din urmă au propulsat afirmația făcută de Bill Gates, pe tematica internetului, la un nivel de notorietate uimitoare.

Internetul are 25 de ani…

Cât de validă mai este afirmația astăzi?

Am scris pe aici despre content framing, ca tehnică ce stă în spatele celor mai de succes proiecte din internetul de astăzi. Despre cum Google, Facebook și alte companii asemănătoare pun frame-uri pe lângă conținutul (regele) utilizatorilor iar astfel obțin audiențe cu ordine de mărime uimitoare.

Regele, conținutul, este îngrădit în site-uri precum Facebook, Youtube, Google Search iar astfel se generează audiențe și venituri imense.

Dar în marketing digital?

Îmi asum afirmația că în maxim 10 ani totul se va reduce la conținut în marketing digital. Instrumentele de marketing digital, de media buy, de distribuție a unităților de publicitate vor cunoaște o dezvoltare atât de puternică încât, oricare ar fi conținutul, se va demonstra că el reprezintă elementul esențial din marketing digital.

În zilele noastre se poate demonstra în clar că un conținut poate face performanță în online advertising. Există instrumentele care pot demonstra din nou, la 20 de ani de când s-a făcut afirmația, că iar content is king.

Cum poate profita o companie?

Cred că o companie, în primul rând, trebuie să găsească acei marketeri digitali care să privească lucrurile diferit. Acei manageri de online/digital care să pornească cu adevărat de la conținut și nu de la ultimele instrumente lansate de marile companii din internet.

Acei manageri de marketing digital care nu fac publicitate doar pentru că așa se face. Nu cheltuiesc prin CPC doar pentru că așa se face. Acei oameni dispuși să sape adânc la baza marketingului digital, fără să se lase duși de valul ultimelor trenduri și instrumente oferite de terțe companii.

Dacă optimizarea ratei de conversie e o treabă importantă, chiar critică în marketingul digital al momentului, de cele mai multe ori se trece cu vederea faptul că optimizarea ratei de conversie este și optimizarea conținutului. Distribuția este ceva achiziționabil, ceva ce este ca și posibil, nefiind nevoie de efort imens pentru a o obține.

Un marketing digital condus de rege (conținut)

În ultimul deceniu, instrumentele de marketing digital au atins un nivel uimitor de capacități de măsurare și evaluare a interacțiunii cu audiența. Rata de click s-a transformat în rate de engagement, bounce rate s-a transformat în cifre de interacțiune.

Iar toate astea sunt cheile unui marketing digital condus de rege. Un marketing condus de conținut.

Să nu uităm elementul esențial: conținutul este în sinea lui o simplă oglindă. În ea se oglindesc ofertele companiilor, iar performanța în marketing digital poate fi obținută atunci când în oglinjoara (conținutul) unei companii se zărește acel best money can buy.

Și astfel putem afirma iar, la 20 de ani de când s-a afirmat prima dată, că content is king.

Conținut diferențiator între product și placement

Conținutul este instrumentul prin care un brand/companie se prezintă în fața audienței – formată din clienți și potențiali clienți. Diferențierea și  deosebirea reprezintă una dintre proprietățile conținutului cu care o companie, un brand, poate obține puncte de marketing și comunicare. Iar această proprietate a deosebirii, a diferențierii este o proprietate ce se traduce într-un conținut extrem de dificil.

Pe internet are loc de un deceniu încoace o adevărată explozie a conținutului produs de branduri. Sunt zeci, sute de companii ce comunică pe același subiect, spunând, de cele mai multe ori, același lucru, folosind aceleași expresii și făcând aceleași afirmații.

Iar în această mare de conținuturi aparținând brandurilor, diferențierea reprezintă un efort extrem de dificil. Să spui același lucru cu alte cuvinte, sau să te prezinți diferit, comunicând pe o nișă altceva decât ceea ce se comunică în mod normal, este una dintre cele mai mari provocări din content marketing.

Diferențierea și de ce este importantă

Diferențierea este o cărămidă pusă la baza brandului. Sau ea poate fi cireașa de pe tortul unui brand, atunci când prin conținutul produs o companie se definește în fața audienței. Punctul de plecare este același sec cuvânt: diferențiere.

Diferențierea este elementul ce stă la baza unui brand. Brandurile se nasc pentru a diferenția o companie sau un produs. Produsele sau companiile se află toate în categorii, având concurență zeci/sute de entități ce, fără existența brandurilor care să diferențieze, s-ar confunda între ele și cel mai probabil toate s-ar afla la același nivel de business.

Diferențierea atrage creșterea unui anumit business prin principiul simplu al recunoașterii unui anumit produs/companie.

Diferențierea prin conținut

Internetul, mai mult decât oricare canal, apropie audiența de branduri prin intermediul conținutului. Principiul diferențierii brandului/companiei prin conținutul publicat pe internet este mai mult decât necesar. Necesar pentru că audiența ajunge atât de ușor la liste de branduri și furnizori, iar alegerea/decizia se ia atât de rapid, se ia cu o viteză uimitoare.

Un factor decisiv este conținutul diferit cu care un brand se prezintă pe internet. Un utilizator navighează până la destinația finală a selecției unui brand/furnizor, iar decizia este luată în funcție de conținutul publicat – și nimeni nu poate nega acest aspect.

Și-acum se pune problema diferențierii.

Mediul digital oferă maximul de spațiu de creație, însă majoritatea brandurilor/companiilor apelează la forme (formate) deja consacrate, formate în cadrul cărora conținutul folosit este unul aproape identic.

Este extrem de dificil să spui ceva diferit atunci când există zeci, poate chiar sute de alte branduri ce comunică în același spațiu, pe aceeași nișă de comunicare, oferind același tip de produs sau serviciu. Și cu toate astea mediul digital este cel mai permisiv, cel mai bogat în formate de conținut și abordări de conținut.

Paradoxul

Mediul digital și conținutul lipsit de diferențiere merg mână în mână în zilele noastre. Iar asta în mediul digital, mediu despre care scriam că este cel mai permisiv din punctul de vedere al opțiunilor de format și conținut.

Iar acest paradox este posibil pentru că se pleacă în mediul online/digital cu concepte venite din offline. Se intră în mediul online/digital cu cunoștințe și practici de marketing născute într-o perioadă în care internetul nu exista.

Internetul și mediul digital au redus la o banală pagină de prezentare tot ceea ce însemna înainte bătălia dintre branduri pe multiple canale de comunicare. Acum totul se întâmplă întro singură pagină. Preț, placement, poziționare de brand, awareness…

Totul se află într-o pagină de site, însă conținutul brandurilor pare să nu vrea să diferențieze un brand față de altul.

Paginile de internet la un sfert de secol de existență

Milioane de voci, sute de mii de păreri, sute de cauze, zeci de militanți. Proaspăta Eră a Informației a venit buluc și a luat pe nepusă masă clasa politică, leadershipul politic, oamenii de științe sociale și pe mai toți cei ce se ocupau cu direcția și configurația opiniei publice.

Pe formatorii de opinie Era Informației i-a lăsat lați.

 Acum toți manipulează…

Expert în arte ale comunicării, expert în contabilitate, meșter mare în eu mai știu ce meserie, toți venim în Marele Internet să prezentăm calea cea dreaptă sau, de cele mai multe ori, calea către interesul personal propriu, mascată în sfaturi numai bune de șters pe jos cu ele.

Om tânăr, frumos, cu studii, „millennial” cum este poreclit, se crede tot, grămadă, un influențator social, trăiește cu impresia importanței sale în ecosistemul societății.

Toate grație Erei Informației căreia ar trebui să-i pupăm mână încă de pe acum. Asta ca în viitor să ne aduc și alte delicii.

Însă toți suntem manipulați…

Cu toate că posibilitățile chiar sunt nelimitate, managementul industriașilor de prin media, de prin comunicare, de prin business sau politică au intrat cu buldozerul în plină campanie de influențare a maselor, în plin efort de a ocupa Canalul Unu TV, singurul, când în realitate nu prea există canale.

Așa se face că era care ar trebui să ne aducă adevărul în dinți zi lumină, vine furtunoasă ca un viscol rece al minciunilor frumos parfumate, dar de la o poștă mirosind a interes personal, a jocuri de culise, a vândut sau cumpărat ceva.

Om de afaceri naiv sau marketer iscusit?

Era informației schimbă profund mediul de business, de la an la an, felul în care se fac afaceri se schimbă. Înțelegerea mediului de business în online și digital a devenit o provocare extremă chiar și pentru specialiști.

Dintre cei 10 oameni de afaceri cu care am discutat, 9 au picat testul naivității de marketing în Era Informației.

Ai curaj să dai testul naivității?

 

5 ani de Mediawrite. Lansarea unui hotspot dedicat antreprenorilor și oamenilor din marketing

Comunicarea de marketing și business intră într-o nouă eră. Cea a digitalului / online-ului, a informației, a transparenței și a mișcărilor reale în relația cu partenerii (generic numiți clienți).

Din ultimii 5 ani / 60+ de contracte / 75,000+ EURO bugete, în domeniul dezvoltării de content necesar marketingului online / digital al companiilor / brandurilor românești, Mediawrite a învățat un lucru extrem de simplu:

Ca business/brand, nu poți face comunicare online/digitală dacă nu ai comunicare internă.

Ce oferă platforma?

  1. Un mediu online modern de comunicare internă cu echipa de marketing și comunicare;
  2. Un canal pe care se pot face pași mari în marketingul digital;
  3. Suportul necesar dezvoltării de conținut (text/grafic/video) și suport pentru efortul de content marketing online / digital.

Acces aici.

Inspirația pentru lansarea acestei platforme vine din industria internațională de IT, acolo unde ultimele noutăți (și cele mai moderne soluții  de colaborare și muncă în echipă) sunt adoptate foarte rapid. Slack, Mattermost,  Asana, HipChat, Podio  sunt câteva nume familiare în industrie, dar relativ necunoscute în afara ei.

Platforma Mediawrite = comunicare internă (cheia către content marketing)

Tiparele/tehnicile publicitare, de relații publice și imagine, folosite în comunicarea brandurilor și a companiilor în online și digital, se învață în școli, se dezvoltă în industrie, sunt utilizate și reutilizate. Studiile RoWords din 2015 scot în evidență tiparele de comunicare ale companiilor românești în mediul online.

Tiparele sunt cele ce-l fac pe un om să își piardă interesul pentru o achiziție, ele scad rata de conversie, pentru că el nu întâlnește nimic nou… Cu toate că el nu caută ceva nou, neapărat.  Soluția pentru ieșirea din „criza tiparelor de comunicare”, în digital, reprezintă schimbul de idei în cadrul echipei.

Asta este ceea ce oferă platforma prin care agenția Mediawrite își va oferi serviciile începând cu 2016.

Pentru antreprenorii sau managerii de marketing interesați de această soluție:

 

75% din marketingul digital este management de conținut. Compania ta are așa ceva?

Marketingul digital al companiilor este acaparat de marile businessuri din internet – Google, Facebook, Youtube, etc – în sensul în care o companie pare să nu mai poată face marketing și comunicare fără ele. Toate astea în timp ce marketingul digital al unei companii are ca punct de plecare conținutul.

Se vorbește mult prea repede în termeni specific platformelor, când vine vorba de marketing digital – like, engagement, CTR, CPM, RTB, etc – înainte de a se discuta, pe bune, cu privire la care sunt resursele de conținut pe care le deține o companie și care este performanța fiecărui item de content în parte.

Conținutul este oglinda în care potențialii cliență văd produsele sau serviciile oferite.

Producție

Nici-o platformă din lume nu poate face marketing digital, comunicare sau PR pentru compania ta fără un conținut. Iar când auzi de o nouă platformă sau un nou site, ca manager de marketing sau de business, cred c-ar trebui să tratezi treaba diferit: cum poate această platformă să performeze cu conținutul companiei?

Iar dacă conținutul companiei este performant, acesta va performa în primul și în primul rând pe site-ul companiei. Dacă nu performează acolo nu va performa nici dacă faci remarketing pe lună.

Dacă te îmbeți repede cu promisiunea că platforma/tactica/formatul pus la dispoziție va aduce succesul cred că faci o greșeală.

Distribuție

Conținutul distribuit sau diseminat se întoarce cu rezultate. Se întoarce cu lead-uri, vânzări, rezultate de imagine. Conținutul calitativ atrage rezultate bune, iar conținutul slab rezultate slabe. Dar toate acestea sunt determinate de distribuția pe care o are conținutul.

Platformele de distribuție conținut – Google, Facebook, Youtube sau, de ce nu, blogosferă, pentru că se poartă – pot fi evaluate coerent într-un singur fel: același conținut, distribuit cu același buget egal rezultate comparate.

Management

Marketingul digital este 75% despre content management. Un management bun de marketing digital se duce cu conținutul potrivit (îl produce) în contextul potrivit (îl distribuie). Sau dezvoltă conținut performant pe care îl distribuie pe platforme în care acesta înregistrează performanță.

Aici se află cheia marketingului digital. În management de conținut, în content management. Iar dacă treburile astea merg strună se pot formula decizii de business, marketing. Dacă chestiile astea se fac bine și, totuși, business-ul nu se mișcă în sus, poate produsul sau serviciul este problema. Poate prețul…

Ce se anunță interesant în marketing digital românesc în 2016

Am publicat rezultatele studiului Dot RO marketing online. Am făcut și o prezentare.

Clienții și relația digitală cu ei

Aici cred că va fi un mare boom. Asta cred că va reprezenta o schimbare esențială. Un fel de: dacă până acum like-urile, share-urile, click-urile în ads reprezentau relația de bază între un brand și un business, cumva se va căuta mai mult în 2016.

Echilibrul între content și media buy

Clipurile video + content marketing au reușit să obțină 18% din buget. CPC și CPM au obținut împreună 22% din bugetul de marketing. Și cred că este o normalizare a lucrurilor. Este o normalizare a modului în care ar trebui să stea un mix sănătos de marketing digital.

„Social media” is going down

Dacă în 2014, activitățile de social media precum Social media engagement, intrarea în social media, campanie social media obțineau împreună peste 30% din buget, pentru 2016 rezultatele scot în evidență o scădere extrem de puternică.

TV/radio/presă (offline)

Intuiesc că, în 2015, businessurile au cheltuit un buget considerabil în afara mediului online/digital pentru a promova proprietățile online/digitale. Iarăși intuiesc, mediul digital/online a câștigat mai multă încredere pentru a obține investiții mai mari în 2016. E greu să investești zeci de mii de euro în ceva nou…

Cam astea sunt punctele mele de vedere. Dacă am supărat pe cineva cu promovarea participării în cadrul acestui studiu îmi cer scuze – e-mail marketing și o groază de marketing direct. Sper că, totuși, aceste rezultate sau referințe să ajute ca o formă de consolare…

 

 

Cum mai măsurăm performanța site-ului companiei?

performanta-unui-site

Printre rate de conversie, număr de like-uri,  rate de interacțiune, cost per conversie există și indicatori extrem de importanți. Genul de indicatori ce indică experiența utilizatorului și gradul său de engagement în cadrul cărții de vizită a companiei, reprezentată de site.

Comparația cu competiția

Altfel spus, cum stă site-ul companiei la nivelul industriei/domeniului. În cazul de față, se analizează site-urile din domeniul/industria advertising și marketing, site-uri cu trafic mediu zilnic cuprins între 0 și 99 de sesiuni pe zi.

performanta-site-2

Iar raportul comparativ de tip benchmark – un fel de raport al industriei / domeniului – prezintă situația site-ului companiei prin comparație cu alte site-uri din același domeniu, din aceeași țară și cu același trafic mediu zilnic.

performanta-site-6

Iar în exemplul de mai sus, ne este indicat că numărul de sesiuni este cu 139% mai mare decât media, preocentul de sesiuni noi este cu 8% mai mic decât media, iar numărul de new users este cu 117% mai mare decât media. Toate astea la nivelul site-ului analizat, pe o anumită perioadă de timp ce poate fi selectată/setată.

De ce e importantă o analiză de genul ăsta?

Sunt zeci de domenii în care comportamentul pe site-uri variază ca de la cer la pământ. Dacă pe site-ul unui restaurant utilizatorii au, în general, un anumit tip de comportament de consum content, în cazul site-ului unui furnizor de servicii profesioniste lucrurile pot sta diferit.

Comparația pe achiziție trafic

Această analiză comparativă ne spune cum stă site-ul companiei în comparație cu concurența, pe fiecare dintre canalele de generare trafic.

performanta-site-7

Să zicem că analizăm traficul organic al site-ului. Site-ul companiei stă slăbuț prin comparație cu alte site-uri din domeniu. Numărul sesiunilor este cu 15% mai mic decât media, numărul de sesiuni noi este, de asemenea, cu 56% mai mic decât media, iar numărul de useri noi este cu 63% mai mic decât media înregistrată la nivelul industriei.

performanta-site-8

Dar, cu toate astea, numărul total de sesiuni înregistrate pe site-ul companiei este aproape dublu față de media din domeniu/industrie. Și-aici se pot formula o serie de decizii de marketing digital extrem de importante.

 

Comparația pe comportament / behavior

Bine, bine, site-ul stă bine pe achiziție de trafic, dar să vedem și ce fac utilizatorii generați pe canalele de marketing digital atunci când ajung în site.

Iar raportul de mai jos prezintă o situație relativ bună a site-ului. Userii intră, în medie, pe 2,69 pagini într-o sesiune, față de 2,49 într-o sesiune pe site-urile concurenței. Timpul mediu al unei sesiuni este de 5,37 minute în timp ce pe site-urile concurenței utilizatorii petrec 2,25 minute. Bounce rate-ul este de-a dreptul spectaculos: practic, din orice mediu/sursă/canal ar veni utilizatorul pe site, el este captivat de conținutul site-ului sau de landing page-urile de aterizare. 24 % rată de bounce față de 60% cât se înregistrează la nivelul industriei spune multe fie despre site, fie despre conținutul acestuia.

performanta-site-9

Unde stă prost site-ul companiei tale?

performanta-site-10

În baza raportului de mai sus cred că și un adolescent la liceu poate formula o decizie de marketing digital. Cam asta este puterea analizei de performanță comparată. Cifrele din raportul de mai sus, dacă nu ar fi luate prin comparație cu nivelul industriei, ar reprezenta niște simple cifre pe care nu le poate interpreta nimeni… 18 sesiuni și timp mediu de 8 minute petrecut în site nu zic nimic.

Cea mai bună analiză

Analiza performanței site-ului cu ajutorul benchmarkului de domeniu/industrie este, în opinia mea, una dintre cele mai bune analize de performanță din businessul digital. Este genul de raport și analiză ce poate fi echivalată cu formatul executive summary din mediul de business, pentru că evidențiază extrem de bine tot ce este relevant.

Sunt informații ușor de înțeles de către manageri și de către business owneri, pentru că formatul este asemănător cu modelele de performanță cunoscute deja în mediul de business. Formatul evidențiază niște activități / investiții (canale ex. email, social media, etc) și impactul calitativ al acestor investiții de marketing. 

Iar site-urile de companie au nevoie de evaluare a dimensiunii de impact calitativ. Iar treaba asta este extrem de dificilă.