Touch screen-urile, GPS-ul, ochelarii și ceasurile inteligente s-au născut într-un laborator de media

content-media-marketing
Din anii 90′ mi-a rămas o idee foarte clară. Este o idee pe care mi-o explica tatăl meu, aveam vreo 10 ani, atunci când făcea referire la relația dintre om și mașină. Taică-miu e un soi de inginer, iar în anii 90 era fascinat de apariția primelor calculatoare pentru mase. Spunea el pe-atunci că un aspect esențial în acea această nouă eră a mașinilor de calcul, a calculatoarelor, a inteligenței artificiale este relația dintre om și ele.

Îmi dau seama că avea dreptate…

Touch screens, E-readere,  relația dintre software și hardware (în anumite aspecte), limbaje noi de programare, proteze robotice, guitar hero (jocul), aplicații optogenetică, ochelari inteligenți, ceasuri inteligente, GPS-ul. Toate astea sunt concepte abordate/tratate de MIT Media Lab, aparținând Massachusetts Institute of Technology.


Adică sunt proiecte ale unei facultăți de media. Vin din zona de media. Ele s-au născut, zic eu, pe filiera relației dintre audiență și calculator. Nu s-au născut pe filiera tehnicului, pe principiul: uite ce tehnologie nouă am descoperit! Hai să haidem ceva cu ea! Toate aceste concepte au plecat în fazele inițiale de la audiență, de la ceea ce se numește astăzi utilizator aflat în fața unui ecran – ca mod de comunicare om mașină. Au plecat de la necesitățile audienței, de la necesitățile utilizatorului.

GPS-ul mașinii tale îți prezintă un conținut de calitate?

GPS-ul mașinii tale prezintă un conținut pe care îl consumi cu o desăvârșită atenție. El prezintă un conținut de calitate, de care ești interesat. Cred c-ar putea fi numit custom media, conținut creat exclusiv pentru tine de micul gadget de pe bordul mașinii.

Iar redacția care a produs acel conținut este un laborator de media, orientat către inovație. A creat conceptul de hardware și software care să producă conținutul respectiv – indicațiile de orientare pentru tine atunci când te-ai pierdut prin lume.

Cumva, MIT Media Lab  a creat formatul de emisiune de pe sticlă. Producătorul este altul. Este device-ul tău, ce construiește conținut în mod automat care să satisfacă necesitățile tale specifice. Evident, mai sunt și alții implicați în producția de conținut de calitate ce-ți apare pe display-ul GPS-ului, dar este o altă poveste.

Să visezi cu ochii deschiși.

De când am pornit startup-ul Mediawrite m-am oprit asupra unui mic detaliu: content-media. O idee fixă. Este o uniune a două cuvinte cu sensuri asemănătoare. Media și conținut. Media vine din latinescul mediu, în zilele noastre cu valențe clare în zona de mass media, iar conținut vine cumva să clarifice faptul că nu este vorba de mass, ci despre conținut. Așa s-a născut sloganul Mediawrite: The Web Content-Media Agency. Cumva aici este poziționarea de business și brand a acestei firme.

Și-acum vine ghiuleaua…

Pe când va exista un media-conținut care să facă lucrurile puțin diferit în domeniul luării deciziei de cumpărare, în zona de aplicabilitate a selecție unui furnizor sau în zona de shopping buying decision?

Explicam mai sus că GPS-ul tău prezintă conținut de calitate. Motorul de căutare Google se face că îți caută și îți găsește furnizori de servicii sau produse. Pe când această mare dilemă a marketingului și a businessului își va găsi o rezolvare care să reducă la tăcere tot ceea ce este numit generic publicitate?

Genul de conținut-media sau format de conținut/emisiune care să fie state of the art în business.

Mass caută media digitală

Pentru că poți distribui masiv conținut pe internet, pe bună dreptate, el poate fi asociat foarte bine cu termenul de mass media. Un blogger din România are o rețea de distribuție de zeci de mii de ori mai puternică decât un ziar, un post tv sau un canal local de televiziune. Luați exemplul acestui blog: el poate fi accesat de oriunde din lume, de o audiență imensă. Costul acestei infrastructuri de distribuție este de câteva zeci de euro lunar, putând ajunge, în cazul unui trafic imens, doar la câteva sute de EURO lunar.

Accesul la mase al mediei a devenit unul foarte facil. Prin anii 2000, pe la început, pe vremea când presa scrisă de la noi se afla pe la primele proiecte mai diversificate, o vreme în care quality era un cuvânt sfânt, rețeaua de distribuție reprezenta atuu esențial.

Brandurile s-au dezlănțuit în digital media

După mulți ani de ținut la colț, brandurile au ieșit din machetele și spațiile rezervate publicității din produsele de media. Au ieșit din ziare, din calupurile publicitare, au ieșit din spațiile de banere cu toate formatele inovatoare lansate de câțiva ani încoace. S-ar putea să fie meritul creativilor sau s-ar putea să fie meritul internetului și al mediului digital. Cert este că brandurile produc de mii de ori mai mult conținut publicitar decât o făceau în urmă cu doar 10-20 de ani.

Media clasică, publisherii și în general businessurile din content-media sunt lăsate cu ochii în soare. Este o schimbare radicală, cumva se trece de la un landscape la un portrait. Dar imaginea rămâne aceeași.

Masele sunt libere să acceseze media

Istoria mass media nu a cunoscut o perioadă mai sclipitoare decât cea în care ne aflăm acum. 900 de milioane de posturi de media sunt disponibile, accesibile prin intermediul unei telecomenzi numită Google. Este vorba de un site/domeniu de internet la fiecare trei utilizatori de internet. Sunt 3 miliarde de utilizatori internet și sunt 900 de milioane de site-uri publice. La oricare dintre acestea un utilizator poate ajunge în maxim 1 secundă cu o căutare Google.

Toată istoria televiziunii, a radioului sau a eu mai știu ce presă este o nimica toată față de noul landscape al maselor și al mediei.

Este o oportunitate pentru content-media businessuri, dar și pentru companii și branduri. Și accesul la mase este deabea la început. Rata de acces la mediul digital este înca undeva la 40% la nivel mondial și 78% în țările dezvoltate. Să duci un titlu de media în online, fie el tv/radio/scris, mi se pare o treabă de banal: și cu toate astea cu doar câțiva ani în urmă proiectul de a duce în online un produs de media era mare titlu de glorie pentru oamenii din media.

Media în ansamblu

Media a avut un boom imens. Media a înglobat conținutul produs de bloggeri, media a înglobat conținutul site-urilor companiilor, media a înglobat UGC – Wikipedia, Youtube, Facebook, Forumuri și multe altele. Conținutul media, conținutul businessurilor din publishing a devenit minoritar în categoria în care el, conținutul businessurilor de content-media, era unicul și singurul acționar.

Într-o companie acționarul minoritar își pierde dreptul de decizie asupra cursului și al evoluției organizației. Iar dacă conținutul media businessurilor a pierdut acționariatul majoritar este cel mai probabil ca deciziile de viitor să fie luate fără participarea lor, fără participarea deciziilor companiilor din media/publishing/etc. Viitorul media nu va mai fi dictat de trusturile de media, de companiile din publishing și media.

Masele

Masele vor căuta în continuare media. Scriam că este un landscape uluitor pentru consumator, pentru mase, nemaiîntâlnit în istoria media și a comunicării în masă (mass media). Iar acționarul majoritar, cel cu decizia de viitor, nu mai este cel interesat de money making. De a obține bani din actul de publishing, deci a produce conținut și media pentru a face bani.

Noua media, noul conținut.

Născut din pasiune, născut din alte dorințe decât cele ale obținerii de audiențe. Născut în independență absolută față de viziunile editoriale ale unor directori. Născut cu dezinteres față de interesul financiar. Când un utilizator va posta pe blog un conținut despre pasiunea sa, despre opinia sa, acest conținut va fi produs plecându-se de la alte premize, luându-se în calcul cu totul și cu totul alte fundamente. Este creație și comunicare, dar și media. Iar toate astea într-o nouă configurație, într-un nou mediu de producție.

Și asta este ceea ce masele au căutat și vor căuta întotdeauna: media creată în baza altor fundamente.

Interviu cu Daniel Crainic, head of marketing (imobiliare.ro), despre conținut pentru profesioniștii în imobiliare

Platforma CPI a imobiliare.ro a fost lansată acum aproximativ o luna. Proiectul de custom content își propune să ofere profesioniștilor în imobiliare, ce reprezintă pentru brandul imobiliare.ro un grup de parteneri de afaceri, conținut util, conținut care să educe și care să susțină legătura între evenimentele offline ale CPI ( Clubul Profesioniştilor în Imobiliare) și publicul neparticipant în cadrul evenimentelor.

Am văzut proiectul ca fiind o idee extraordinară în online-ul din România. Asta ne-a împins să solicităm un interviu. Daniel Crainic, Head of Marketing (imobiliare.ro) a avut plăcerea să ne răspundă la câteva întrebări cu privire la proiect. cpi.imobiliare.ro

continut-profesionisti-imobiliare

(Andreea, Contentpedia): În afara lui Andrei Panait (jurnalist cu o experiență de peste șapte ani în presa de profil) şi a experţilor în dezvoltare personală, cu ce fel de persoane colaborati pentru continut?

Daniel Crainic, Head of Marketing (imobiliare.ro): CPI – Continut pentru Profesioniştii în Imobiliare este singura platformă de conţinut dedicată 100% profesioniştilor din imobiliare (brokeri imobiliari, dezvoltatori) şi într-o anume privinţă domeniilor conexe (bănci, executori, evaluatori). De fapt, este extinderea în online a unui proiect mai vechi al nostru CPI – Clubul Profesioniştilor în Imobiliare, care presupune o serie de evenimente profesionale sub forma unor întâlniri informale, de networking, urmate de sesiuni de prezentare şi traininguri oferite de Imobiliare.ro comunităţii profesioniştilor.

Platforma de conţinut are dublul rol de a sintetiza conţinutul adus în cadrul evenimentelor Clubului şi de a completa acest conţinut, cu unul nou, organizat într-o manieră structurată (piaţa imobiliară, marketing şi vânzări, instrumente de lucru etc). Conţinutul este selectat şi articolele editate exclusiv de Andrei Panait.

 (Andreea, Contentpedia): Articolele referioare la pieţele imobiliare din străinătate, în ce măsură şi cum credeţi că vor influenţa gândirea/metoda de acţiune a persoanelor din acest domeniu din România?

Daniel Crainic, Head of Marketing (imobiliare.ro): Ele au rolul de a aduce în faţa profesioniştilor de la noi alte modele şi de a le supune dezbaterii, în sensul de a lua ceea ce e bun din pieţele mai avansate, cu tradiţie de zeci de ani în aceasta industrie şi de a le adapta pieţei din România.

 (Andreea, Contentpedia): Heat Map concis al site-ului : din ce segment fac parte articolele cu cea mai mare popularitate?

Daniel Crainic, Head of Marketing (imobiliare.ro):  Site-ul a fost lansat acum o lună, e prematur să segmentăm deja conţinutul după popularitate.

(Andreea, Contentpedia): Ne puteţi schiţa, în câteva cuvinte, portretul –robot al agentului imobiliar din generaţia viitoare, cea spre care se tinde?

Daniel Crainic, Head of Marketing (imobiliare.ro):  Este un profesionist educat, cu cunostinte vaste despre domeniul lui, cu o retea importanta de clienti, cu acces la informatii din domeniul lui, cu acces la instrumente si tooluri care ii permit sa fie 100% la curent cu ce se intampla in piata, cu cunostinte din sfera economica si foarte prezent online.

 (Andreea, Contentpedia): Expertiză imobiliară şi dezvoltare interpersonală : agentul imobiliar de astăzi apelează la practici de dezvoltare interpersonală şi soft skills sau se bazează mai mult pe charismă?

Daniel Crainic, Head of Marketing (imobiliare.ro):  Nu puţini sunt brokerii care participă activ la evenimente educaţionale. La Clubul Profesionistilor în Imobiliare participă constant 60-80 de brokeri care vin lunar pentru a învăţa să fie mai buni.

(Andreea, Contentpedia): Cum putem educa publicul neiniţiat în acest domeniu prin intermediului conţinutului specializat?

Daniel Crainic, Head of Marketing (imobiliare.ro):  CPI nu se adresează unui public neiniţiat, se adresează prin conţinutul specializat unei piete nişate, unor profesionişti.

(Andreea, Contentpedia): Care a fost cel mai util feedback primit până acum de la utilizatorii platformei ?

Daniel Crainic, Head of Marketing (imobiliare.ro):  Să vorbim şi despre ei, despre performanţele brokerului din România, despre cazurile pozitive care merită aduse în faţă, să venim cu evenimente mai multe şi mai dese.

Media intre new si mass

new-media-old-mediaAm o idee care ma macina de foarte mult timp. E simpla. New media, termen popular in urma cu mai multi ani, este o continuare a mass media. Daca despre mass media putem spune ca apartine perioadei de dinainte de web si digital, in forma lui de azi, despre new media putem spune ca este cumva opusul lui mass media.

New media, pe langa sensul de a numi noile forme de media, are si sensul de media cu un continut focusat pe comunicare, pe specificitate si nu pe audiente generaliste, de masa.

Mediul digital, in speta mediul www, prin revolutia data de distributie, de costul scazut, de optiunile accesului neingradit a deschis usa nu numai noilor forme de media, interactive si bazate pe noi tehnologii si experiente audiovizuale, interactive, cat si unei evolutii naturale a mass media.

New media – alta decat cea bazata pe noi experiente audiovizuale

Aici as pune media specifica, al carei obiectiv principal este sa construiasca informatie cu care sa atinga obiective de comunicare specifice, de nisa. In comparatie cu mass media, ghidata in general de alte principii precum mass distribution, new media este despre comunicare.

E, in acelasi timp, definita de audiente fragmentate, bazate pe interese distincte si nu de grup.

Sa luam spre exemplu un proiect new media dezvoltata cu scopul de a informa cu privire la aspecte din industria forestiera, domeniul utilajelor de exploatare, categoria solutiilor de exploatare pe teren accidentat. 

La o privire de ansamblu, prin ochii traditionalistilor, un astfel de proiect nu-si va gasi locul printre produsele media. In cel mai bun caz, acesta va fi numit un proiect special de content, un supliment sau subiecte ce pot fi tratate in cadrul practicilor clasice de publishing din industria de media. O alta posibila optica ce poate fi adoptata in aceasta problema, este cea legata de integrarea unui astfel de proiect in categoria de online media.

Eu cred ca toate abordarile sunt gresite. Pe Wikipedia international definitiile sunt foarte complexe si nic-una nu trateaza problema astfel. Vezi definitii new media, vezi istoric.

New media, cu sensul explicat in randurile de mai sus, tinde sa fie bazata pe comunicare. Daca nu esti de acord cu aceasta afirmatie, vreau sa te intreb cum poate fi incadrat un proiect digital, web based, de tip forum, in cadrul caruia o audienta comunica informatii (content identic cu cel utilizat de online media) unei alte audiente?

Unii pot spune de User-generated content (UGC), content aproape identic cu cel din online media clasica, precum un ziar online, iar altii de social media.

Eu zic ca este new media, asa cum explicat mai sus, bazata pe comunicare si specificitate.

Tu cum crezi ca vor evolua lucrurile?

INTERVIU: Dan Dragomir (computerblog.ro): „Am vazut produse care au avut un succes fulminant, dar am vazut si gadgeturi excelente care nu au reusit sa vanda si au disparut”

263502_10150255395716730_5653845_nDan Dragomir scrie inca din 2001 despre Internet, comunicatii, gadgeturi si tehnologii. Blogul sau, computerblog.ro, este unul dintre cele mai cunoscute bloguri in domeniul IT&C. In martie, 2011, computerblog.ro a castigat premiul pentru „Cel mai bun blog de tehnologie” la RoBlogFest.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): De unde a pornit ideea computerblog.ro si cum ai gandit primele articole?

Dan Dragomir (computerblog.ro): Ideea a venit din mers. Eu am fost ziarist din 1995, am lucrat la Jurnalul National, Ziarul Financiar, Saptamana Financiara. Am condus o revista despre Internet in 1999, pe vremea cand lumea folosea dial-up. Prin 2001, cand scriam la ZF, povesteam des despre ce se intampla in SUA in industria online. Chiar daca fusese crah-ul dot-com in 2000, lumea era tot la fel de entuziasmata de proiectele online. Pe-atunci a aparut si fenomenul jurnalismului cetatenesc – oamenii invatau sa faca site-uri, sa isi faca propriile pagini si sa povesteasca acolo ce pățeau. Primul meu proiect (https://www.okey.ro/) l-am gandit in 2004 si l-am lansat in 2005. Apoi, pentru ca tot scriam pe IT am facut un forum dedicat (https://www.pcforum.ro/). Cam prin 2006 am făcut un blog de genul dan.pcforum.ro si scriam despre diverse. Succesul si recunoasterea a venit odată cu mutarea pe dandragomir.biz, un domeniu care mi-a permis sa cresc si sa atrag atenția asupra ceea ce scriam. Dar pentru ca nu era un domeniu .ro am avut in continuare dificultati, inclusiv la nivel de SEO, dar si la nivel de perceptie (lumea tot vorbea despre dandragomir.ro care nu este un site al meu, a fost cumparat de altcineva si nu l-am putut cumpara de la el).

Asa ca din 2011 activez pe https://www.computerblog.ro/

Primele articole erau despre gadgeturi, zona care a si prins la public, iar unele au fost cu experiente personale.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia):Care sunt principalele 5 lucruri pe care o recenzie despre un gadget ar trebui sa le contina?

Dan Dragomir (computerblog.ro): Primul lucru despre recenzii – ele ar trebui sa fie facute de oameni care se pricep cat de cat la gadgetul / tehnologia / serviciul respectiv. Ok, orice consumator isi poate da cu parerea, dar acel articol nu poate fi o recenzie.

Al doilea lucru, o recenzie trebuie sa fie parerea ta sincera dupa interactiunea cu produsul/serviciul. Nu un copy+paste dupa comunicatul de presa si in niciun caz traducere dupa parerea altcuiva despre acel lucru. Urasc sa vad traduceri pe post de opinii, mai ales fara sa precizeze macar sursa infomatiei.

In al treilea rand, o recenzie trebuie sa contina si elemente negative. Nu exista produs perfect, oricand ai ceva de imbunatatit, ceva ce nu ti-a placut. Ceva ce se poate face mai bine alta data. Orice recenzie care lauda exclusiv nu este credibila.

In al patrulea rand este nevoie de imagine si vorbesc aici de poze facute de autorul recenziei. Sunt multi, inclusiv la varful blogosferei, care spun ca au facut recenzie si scriu pareri propii, dar ilustreaza cu imaginile de PR sau cu imaginii luate de pe alte site-uri. Mi se pare neprofesionist.

In fine, traim in era video online. Toata lumea urmareste video pe Youtube, iar materialul ilustrat astfel are un impact mai mare. Dar repet, propria experienta, nu cea a altcuiva.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Pe o scara de la 1 la 10 cat de mult conteaza utilitatea unui articol din zona tehnologica? Dar atractivitatea stilistica si vizuala? Motiveaza te rog.

Dan Dragomir (computerblog.ro): Daca un articol nu este util, atunci nu are rost sa-l scrii. Ok, mai sunt si infomari generale sa zicem, care n-ar fi chiar utile tuturor, dar daca le publici se presupune ca ele au valoare pentru cineva. Bineinteles, daca vrei sa fi relevant pentru cititor, trebuie sa publici mai ales informatii utile.

Zona de tehnologie este de importanta maxima, este cea mai dinamica industrie si cine are informatia castiga. Oamenii fac achizitii, deseori de sute si mii de euro, vor sa fie bine informati.

Partea de stilistica este importanta doar pentru o anumita categorie de public, cel bine educat, dar care are si cei mai multi bani pentru achizitii. Pentru cei tineri conteaza mai mult informatia, cat mai succinta si disponibila cat mai rapid. Partea vizuala este insa esentiala pentru toti vizitatorii.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Ai o structura pe care o respecti atunci cand scrii o recenzie a unui produs? Daca da, care este aceasta?

Dan Dragomir (computerblog.ro): Pentru orice articol de tip review trec prin niște etape mari – introducerea care reprezinta primele impresii si experiente cu device-ul sau serviciul respectiv, plus o scurta comparatie cu alte produse / servicii concurente – apoi partea de pro si contra unde sintetizez, pentru cei grabiti, plusuri si minusuri. Apoi detaliez fiecare parte – design si materiale, hardware, software, aplicatii. La final, pe scurt, trag concluziile. Adaug informatii despre pret, poze si eventual video. Nici eu nu fac video cu orice produs sau serviciu. Doar cele care merita.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Prin ce se diferentiaza o recenzie computerblog.ro fata de celelalte recenzii din domeniul tehnologiei?

Dan Dragomir (computerblog.ro): Cred ca pe langa informatie, stil si prezentare conteaza foarte mult experienta mea. Scriu pe IT din 2001, testez produse din 2003 intr-un mod constant – am testat mereu cele mai noi telefoane, cele mai noi laptopuri, cele mai noi camere foto sau gadgeturi abia lansate. Am avut acces la toate astea inainte sa fie in magazine sau pe piata.

Am vazut produse care au avut un succes fulminant, dar am vazut si gadgeturi excelente care nu au reusit sa vanda si au disparut. Cred ca pot oferi cititorului o parere avizata in zona asta. Merita sau nu sa cumperi un produs? Care ofera cel mai bun raport calitate/pret? La astfel de intrebari raspund zilnic sau incerc sa raspund in fiecare review.

Content marketing de destinație/atracție

Content marketing turism - fotografie destinatieBran VS Moeciu, Sinaia VS Predeal, Corbu VS Gura Portiței. Acestea sunt întrebări importante, întrebări în care stau sute de mii de euro, poate chiar milioane. Turismul s-a transformat radical în ultimii 10 ani, iar cuvântul cheie în industria de turism este independență. Dacă site-uri precum booking.com lasă cu gura căscată pe cei din agențiile de turism, site-urile şi prezenţa online a celor din industria ospitalieră lasă mai mereu de dorit.

Dacă site-uri precum turistinfo.ro sunt foarte apreciate din punctul de vedere al elementelor de baza (content), foto, prețuri, telefoane contact, etc, site-urile proprietăților hoteliere sunt slabe din punctul de vedere al contentului. Evident, există excepții care să confirme regula.

Site-urile de nișă destinații turism nu vor reuși

Nu poți ține o redacție întreagă, la București, care să dezvolte conținut calitativ despre destinații turistice din țară. (UGC – user generated-content) se poate dovedi o rețetă de succes. Dar managementul unor astfel de campanii, managementul unui marketing online de acest tip este foarte dificil și sunt necesare niște skill-uri pe care puțini oameni angrenați în marketingul online, pe turism, le au.

Asocieri între jucătorii din turism ar putea fi o soluție

Cei mai potriviți pentru a fi actionari în content marketingul de turism sau publishing, în publishingul pe domeniul turismului sunt, de departe, cei implicați efectiv în industrie. Dar, iarași, nu cei de la București, din agenții de web sau publishing/media. Nici măcar cei din agențiile de turism.

Content marketing de destinație/atracție

Ca și autorități locale sau ca oameni implicați cu unități de cazare in turism, întro anumită zonă înconjurată, sa zicem, de destinații turistice naturale – munți, cascade, monumente, etc – sunt cei mai potriviți pentru a deveni sursa informațiilor, sursa principala de informație despre acea destinație.

E o chestie de abc în marketing online, nimic nou sau sofisticat. Nici marketing nu e, ci mai degrabă comunicare.

O agenție de media nu-și permite să dezvolte content, o agenție de turism, de asemenea, nu poate susține efortul financiar pentru a trimite echipe de turiști care să facă review-uri de destinație. User generated-contentul este o soluție interesantă, dar greu de gestionat.

Interesul de a promova/prezenta online destinații/atracții turistice ar trebui sa fie al celor din localitățile respective. Problema este că e conștientizat cu greu, iar când este conștientizat apar mereu neînțelegeri între cei direct interesați ca online să fie prezentate cât mai bine/puternic atracțiile turistice.

Să aduni 100 de proprietari de pensiuni sau hoteluri și să le ceri sa finanțeze campanii de promovare a localității lor mi se pare un lucru imposibil. Sau să vezi o licitație a autorităților locale, făcută pe bune, în care sa se solicite promovarea pe internet a unei atracții turistice de pe raza unei localități, iarăși, cred că este o chestie SF.

INTERVIU: Iulian Comănescu (comanescu.ro) despre media si social media

iulian comanescuCe face social media ceea ce este? Ce a preluat social media din media clasică? Ce tip de conținut este relevant pentru utlizatori în media, respectiv social media? – la aceste întrebări ne raspunde analistul media Iulian Comănescu.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cu ce-i mai bunã social media decât media clasicã ?

Iulian Comănescu (comanescu.ro): Cred că s-au scris cărți întregi pornind de la această comparație, așa că o să vorbesc despre un singur lucru. Social media e capabilă să genereze știri care schimbă soarta politicii mondiale, așa cum a fost acum câțiva ani, când un anonim a postat pe YouTube o înregistrare de la execuția lui Saddam Hussein. Faptul că dictatorul irakian era batjocorit înainte de a fi spânzurat a oripilat inclusiv sponsori republicani și probabil că a avut un impact asupra rezultatului alegerilor din SUA, în 2008, prima victorie a lui Obama.

Cu acest prilej social media s-a dovedit „mai bună” decât media tradițională. Aceasta din urmă reușește în schimb să genereze conținut relevant în ritm susținut, ceea ce social media nu face. Media clasică mai are în plus competențe care țin de acuratețe, verificare, completitudinea comunicării. Oricâte erate ar da, media clasică nu produce fonfleuri comparabile cu cele de pe rețelele sociale.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Din punctul de vedere al unui brand media (ziar/site/alt tip de media/content producer), existã un best use sau daca este posibilã o simbiozã a celor doua tipuri de media: social şi clasic?

Iulian Comănescu (comanescu.ro)  Pot să vă răspund destul de personal la această întrebare, fiindcă vin dinspre media clasică și am un blog de vreo șapte ani deja. În această situație tinzi să aplici online rigorile clasice ale meseriei, de felul: conținut publicitar marcat (as opposed to posturi plătite nesemnalizate ca atare), verificarea informației, imparțialitate. Din ce-am văzut în jur, cred că și nativii din social media tind să se profesionalizeze și să-și asume un anumit gen de conduită de la un nivel de vizibilitate și succes încolo.

Asta, mai ales că până la urmă scrisul e scris, dincolo de SEO, linkuri, tone of voice și altele. Cât timp vrei să produci un anumit gen de relevanță pe new media ajungi să pui lucrurile într-un framework profesionist, fie că postezi pe blog, fie că agregi surse sociale, ești curatorul unei comunități de bloguri sau site de video sharing.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Pot brandurile (business-urile) crea o legatura „socialã”, via digital medium, cu consumatorii prin producţie de media/content (sau e doar un mit in MarCom)?

Tind să cred că da. Sunt studii care arată eficiența acestei abordări. Și, în orice caz, advertisingul clasic e din ce în ce mai puțin eficient. Idei ca branded content sunt mantra ultimelor ediții de MIPCOM și MIPTV de la Cannes – și nu numai.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Ce crezi ca este mai interesant pentru user: un breaking news al unui site de ştiri sau un breaking news din feed-ul personal al reţelelor sociale în care primeşte veşti despre un prieten? Motiveazã.

Ambele sunt interesante. La școala de presă se vorbește de proximitatea spațio-temporală, în sensul că o țeavă de apă care se sparge pe strada pe care locuiești poate fi mai importantă pentru tine decât un avion care a căzut în Pacific. Dar mai interesant e faptul că breaking news în sens clasic, evenimente care afectează segmente mari de public, încep să se producă în social media și nu la televiziuni.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Atât în social media cât şi în media clasicã conţinutul reprezintã elementul esenţial, ce caracteristici ar trebui sa aibã (deţinã) un content care place, atrage si produce engagement?

Și pe această temă se pot scrie tratate, așa că o să dau încă un răspuns parțial. În ziua de azi contează destul de tare două lucruri. În primul rând, tone of voice, care pe new media e mai cald, colocvial, retoric și apropiat, pe dos decât neutralitatea care s-a tot cultivat în jurnalism. În al doilea rând, originalitatea, care e greu de realizat în mod susținut, dar e singura strategie câștigătoare în data smogul în care trăim. Social media tinde să compenseze un gen de uniformitate plicticoasă a mediei tradiționale din acest punct de vedere.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia) Cum ţi se pare cã evolueazã jucatorii media din Romania (ziar/site/alt tip de media/content producer) pe scena digitalului (social media/media clasica/non social)?

Într-un cuvânt, prost. După 2008, când veniturile din reclamă au început să scadă, marile grupuri media din România s-au năpustit în digital ca într-un soi de El Dorado. Au investit și au creat Realitatea.net, Adevarul.ro și multe altele, în speranța că vor fi la masa la care se împart bucatele atunci când banii vor veni. Supriză însă – acei bani nu există, cel puțin nu în măsura în care existau în print acum câțiva ani. Iar felul cum arată acest gen de site-uri vorbește de la sine. Sau, dacă vreți, e relevant că un independent ca HotNews a rezistat cu succes acestui bombardament cu resurse și se ține bine pe picioare, în continuare.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cum prezici evoluţia social media? Crezi ca va avea un impact şi mai mare decat îl are acum sau oamenii se vor plictisi de acest tip de comunicare?

Am senzația că am ajuns pe sau aproape de un soi de palier – dacă ne referim, de exemplu, la creșterea Facebook. Social media a devenit importantă și va rămâne importantă, dar nu va anihila producția clasică de conținut. Problema e pe ce model de business se așază aceasta din urmă, fiindcă vechiul model aproape că nu mai funcționează. Mai ales în România.

Content si e-mail marketing.

Sunt e-mailurile doar niște notificări ce transportă link-uri către paginile de internet unde este publicat contentul sau unde se află conversia? Calitatea contentului utilizat în e-mail marketing poate fi cauza lipsei performanței. Între e-mail marketing de tip „link către o pagină” și content publicat exclusiv via e-mail stau procente bune de performanță.

Personal, eu am convingerea că e-mail marketingul este în momentul de față unul dintre cele mai puternice instrumente de comunicare digitală. Argumente sunt multe. De la cost eficientă până la capacitatea interesanta pe care o are: segmentare și legătura cu clienții.

Segmentare audiențe

Ce poate să-și dorească mai mult un marketer sau business owner decât să aibă un canal de promovare ce-i permite să comunice „pe grupuri”?

Grupurile de audiența nu trebuie formate exclusiv din criterii ale business-ului (de genul: a cumpărat, n-a cumpărat), ci în baza unor „criterii umane”, ce aparțin audienței și sunt mai apropiate de domeniul media sau sunt simple definiții ale audienței.

Segmentare audienta email marketing
Exemplu segmentare baza date email marketing a unui magazin de produse pentru animale. Petshop. In acest caz, cuvintele de segmentare sunt: „cei care au pisici”, „cei care au caini” „cei care n-au animale”

Cuvinte de segmentare

Prin cuvinte de segmentare vor fi denumite diversele grupuri ale audienței business-ului. Știți tag-urile site-urilor ce sunt? Același principiu se aplică și în cadrul segmentării bazei de date. În loc să tag-uiesti posturi de blog, tag-uiesti clienți si potențiali clienți – audiență a unui business.

Cea de mai sus este explicația simplă. Concluzii mai complexe puteți trage la o lectură: semantică, semiotică, definitie cuvant „polisemantic” si omonimia și polisemia.

Marea problemă în email marketing segmentat este cea legată de faptul că posibilitățile sunt aproape infinite. Când spun infinite, mă refer la faptul că se pot creat atât de multe segmente bazate pe atât de multe criterii încât este oarecum imposibil de găsit the right choice.

Câte segmente trebuie să aibă bază de date email marketing?

N-aș ști să dau un număr corect de segmente ce trebuie făcute pe o bază de date a unui business. Am lucrat și cu baze de date cu 1-3 segmente, dar și cu bd-uri cu peste 38 de segmente. Ce trebuie luat în calcul când se face segmentarea este faptul că pe fiecare segment și combinație de segmente ce pot fi făcute, business-ul va trebui să susțină investiția de comunicare. 

Cu cât sunt mai multe segmente, cu atât efortul este mai mare. Să susții comunicarea și baza de date updatata pe 10 segmente ale unui brand/business, credeți-mă, e lot of work.

Segmentare baza date email marketing
Exemplu segmentare email marketing facuta de un serviciu catering cu livrare.

Pe baza de date a unui serviciu de catering, din categoria celor care aduc mâncare la birou se pot face de departe sute de segmente. Iar grupurile astfel formate vor genera nișe de comunicare.

  • Comunicare cu cei care preferă pizza capricciosa; 
  • Comunicare cu cei care comandă pizza; 
  • Comunicare cu non clienti care citesc bloguri culinare;
  • Și, nu în ultimul rând, comunicare cu cei care lucrează, de exemplu, în industria de IT și care comandă salate; 

Și ca meniul să fie complet, mailurile trebuie să ajungă în inbox-ul corporatiștilor cu câteva ore înainte de prânz :-) Nu exagerez când spun că așa se pot obține rate de conversie de peste 75%. 

Content/comunicare și cuvinte de segmentare

Avem grupuri de oameni pe care le identificăm cu cuvinte de segmentare. Prin comparație, cu Adwords poți comunica cu userii (contra cost) cam pe același principiu: pe cuvinte (de căutare). Cuvintele sunt foarte importante.

În general, din ce newslettere de la noi am analizat, nu se face o comunicare de nișă, bazată pe cuvinte de segmentare. Dpdv content, all they know iz „our products/services&discounts”. De-asta și rate de conversie atât de mici încât trebuie să folosești virgulă.

Email product placement promotie conversie in email marketing

Contentul unui newsletter NU este tot aia cu product placementul. Product placementul în email marketing se poate face în paralel cu contentul efectiv și cu comunicarea.

  • Comunicare – atunci când business-ul/brandul anunță că și-a luat o pisică în birourile de la marketing; 
  • Content – atunci când business-ul/brandul are content; 
  • Product placement – atunci când business-ul/brandul scoate în față produse; 
  • Promoție – atunci când business-ul/brandul comunică o promoție la produse;

Email marketing content

Veșnica întrebare: ce înseamnă content?

În acest context, content înseamnă media custom made, dedicată unor grupuri de oameni identificați prin cuvinte de segmentare. 

Web media este ceva complex. Poate fi dezvoltată prin: writing/copywriting, fotografie, producție video, audio și cam orice altă modalitate ce are ca rezultat final publishing web. Content înseamnă chiar și comunicare a companiei în unele cazuri.

Content pentru o pizzerie cu livrare din București, pe niște cuvinte segmentare de genul pizza, capricciosa, tradițională, picantă ar putea fi în jurul informațiilor detaliate despre produse și ingrediente, istoria pizzeriilor, alimentație sănătoasă, etc. Dacă adăugăm în lista cuvintelor de segmentare și cuvântul IT-iști, adica un segment al celor care lucreaza in industria IT, subiectele ce pot fi abordate în dezvoltarea de content sunt exponențial mai multe. Chiar si tonul comunicarii se schimba radical.

Strategie de e-mail content marketing

Provocările sunt pe de-o parte legate de a găsi tematica și subiectele, iar pe de alta parte de a reuși să dezvolți un content calitativ. Strategia de content este făcută de content strategist, iar execuția ei de content producer (oricare ar fi el). În mod evident, proprietarii business-urilor și oamenii de marketing din companii se pot implica în dezvoltarea strategiei de content. Chiar ar fi indicat să se întâmple asta.

Note:

Din păcate nu există încă o platformă de email marketing care să limiteze numărul de newslettere trimise către un anumit cuvânt de segmentare (adică către un grup de useri), iar astfel apare riscul, dacă nu se lucrează cu atenție, ca numărul de mailuri pe care le primește un utilizator să fie foarte mare. Adică, un client al unei pizzerii s-ar putea să primească câte un newsletter pentru fiecare tip de pizza comandată – dacă pizzeria face content marketing pe fiecare segment.

Spuneam de un canal gratuit de comunicare cu clienți și potențiali. Acesta există, se numește email marketing. Care e problema de, în general, email marketingul nu dă rezultate?

  • Lipsa segmentării sau o segmentare slabă/proastă; 
  • Content/comunicare lipsită de inspirație; 
  • The product sucks.