Monetizarea conținutului, moartea pasiunii – Partea#7

Diferența dintre monetizare conținut și vândut cuvinte

monetizare-continut-content

Cuvintele unui om vin să construiască imaginea unui brand. Fie că-s postări pe blog, fie că sunt articole scrise în publicații sau că sunt materiale publicitare. Ele sunt structurate în baza unei analize ce ține cont de mulți factori:

  1. Obiectiv de comunicare
  2. Realități ce trebuie comunicate
  3. Bănuți încasați

Sunt doar câteva aspecte ale vândutului de cuvinte din marketing și publicitate. Fie că ești creativ prin agenție, om de comunicare în industrie sau autor de conținut, tot vei trece prin acest proces, tot va trebui să răspuns la această întrebare.

Cu cât își vând creativii cuvintele?

Fie c-o faci strategic, fie c-o faci pe șleau, ca blogger sau creativ, poate chiar scriitor, care ar trebui să fie prețul corect? Cum judeci valoarea cuvintelor, valoarea fiecărei propoziții pe care o pui în slujba unui brand?

Care ar trebui să fie unitatea de măsură a vândutului de efort creativ?

Sau cum ar trebui judecată valoarea fiecărei litere de care faci uz în procesul creativ, pusă fie în slujba unui business. Pentru că există zone din procesul de vândut al cuvintelor ce se apropie de o zonă neagră. În media, el (vândutul cuvintelor) atinge din când în când efortul de spălat cadavre, de pe scena publică, iar în marketing tinde, cam pe la același nivel, să câștige, să influențeze opinii de consum sau opinii cu privire la cât de interesantă este lumea unui anumit produs.

Din familia conținutului fac parte mai toate astea.

Contra unei sume, ca blogger, poți spăla cadavre. Dar industria de marketing va spune doar că faci publicitate. Cuvintele sunt marfa, iar distribuitorul este notorietatea unui om talentat. Distribuitorul obține credit din partea cititorilor prin talentul său, iar vândutul cuvintelor în efortul de a obține un obiectiv de comunicare poate fi și el structurat pe praguri de indecență.

Sumele pot fi o schemă graduală a indecenței. Lipsa de caracter, de asemenea, poate fi o alta. Și-n media, în publishing digital, a ajuns o disciplină bine reglementată: ziar cu trafic mare, scriem la cerere orice.

I se spune publicitate sau, impropriu, monetizare conținut.

Monetizare conținut

Se scrie de când lumea și se produce content de mai bine de un secol. Mediul digital, marea bornă a independenței publishingului, pare să fie una ciudată. Se confundă vândutul de cuvinte cu monetizarea conținutului.

Cel mai mare business din internet are un nume predestinat: AdWords. Este ruta pe care umanitatea a găsit potrivit să folosească mediul digital: vânzând apariții, iar vândutul de cuvinte și litere vine ca o completare.

Wikipedia te-a ajutat cu cuvintele explicative publicate pe site de sute de ori. Procesul prin care ei obțin bani din chestia asta se numește monetizare. Spațiile de publicitate de pe un blog sau site, bine delimitate, și ele, fac parte din efortul de monetizare conținut. Advertorialul nu face parte din spectrul monetizării conținutului. Odată cu el, și multitudinea de abordări de publishing pus în slujba paralelor. Acestea nu sunt monetizări ale conținutului, ci sunt uz și comercializare cuvinte.

Că brandurile oferă produse și servicii…

Mă tot gândeam la o bere, într-o discuție cu prietena mea, dacă n-ar trebui, totuși, ca, odată cu produsul la care muncești din greu și pe care îl aduc lumii, să aduci și-un soi de noi cuvinte și expresii, pentru a nu mai face uz de cuvinte ce aparțin umanității, sensibilității umane. Care va să zică, să nu mai poată fi sensibilizat poporul prin uzul moștenirii culturale pe care umanitatea – da, că, în esență, un erou din povești nu vinde niciodată produse sau povestea unui erou va fi mai mereu atașată unor valori superioare, ce nu le poți atașa sau asocia cu vreo bere – le-a dobândit prin munca atâtor artiști.

Dar premiile în publicitate, atât la nivel național cât și internațional, se dau fix pe acest rahat. A vinde creație. Ăsta este considerat profesionalism. A transforma creația umană într-o slugă a unei poziționări în piața de bunuri, produse sau mărfuri.

Creația umană, fie că-i o poveste, fie că-i o ultimă tehnologie, este un bun extraordinar ce trebuie monetizat și stimulat. Nu vândut. E o mică și mare diferență.

Pentru că, în esență, creația, această spectaculoasă capacitate umană, are de suferit în acest proces și în această recalibrare întru acordarea ei în economia de piață, în raportarea ei la principiile economiei de piață. Adică în business.

Par example, creativitatea umană poate consturi un motor de căutare de zeci de ori mai smart sau mai bun decât Google, însa raportarea la principiile de piață, așa imatură cum este economia digitală, face ca totul din creație să fie obturat. Sunt scriitori sau bloggeri ce, poate, pot scrie povești ce-ar putea fi chiar transformate în spectacole.

Și nu o voi crede pe aia cum că economia de piață reglează. Poate dereglează.

INTERVIU: Nadia Barbu ne vorbeste despre felul în care a ajutat-o blogul in viața reală

nadia barbuNadia Barbu a început să scrie in 2007, mai întâi a avut un blog pe profilul Yahoo360 (ca mulți dintre noi) și apoi a continuat cu WordPress.

În interviul de mai jos Nadia ne vorbește despre Nadia Bate Câmpii , proiectul online în care a pus pasiune & suflet.  

Nadia scrie cu umor și ironie despre subiecte dintre cele mai diverse, de la probleme socio-politice până la desene animate, cinematografie și design.  

 

Iulia Cimpoeru (Contentpedia.eu): Povestește-ne puțin despre perioada de început într-ale blogging-ului, și anume, cum a arătat primul tău blog și ce așteptări ai avut de la el?

Nadia Barbu (Nadia Bate Câmpii): Mi-am făcut blog în principal ca să mă plâng de diverse lucruri, pentru că îmi place la nebunie să mă plâng, să critic și sa cârcotesc, iar în viata offline oamenii au răbdare destul de limitată pentru asemenea lucruri.

În primul meu articol, pe care l-am postat în februarie 2007, mă plângeam de Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, un subiect foarte ofertant care a tot revenit până am absolvit. N-a trecut mult după ce am avut acest impuls măreț și niște tineri nonconformiști (cum i-a descris nenea de la poliție) mi-au dat în cap și mi-au furat geanta, iată! încă un subiect. Și tot așa.

N-am avut nici un fel de așteptări, era un blog pe profilul de Yahoo360, un serviciu foarte primitiv care intre timp s-a și desființat, și nici nu voiam neapărat sa-l citească cineva, era doar o supapă pentru gânduri de moment. În continuare nu aștept nimic de la blog, așa că e mereu o surpriza plăcuta când îmi spune cineva că citește ce scriu și-i place.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia.eu): Câte ore, pe zi, în medie, iți ocupă scrierea unui articol? Ce te inspiră?

Nadia Barbu (Nadia Bate Câmpii): Nu scriu în fiecare zi, foarte des nu scriu cu săptămânile. N-am un program de scris de care să mă țin, iar subiectele pot să apară de oriunde, despre viata mea, despre ce-am mai citit, despre Marea Britanie, despre politică, despre orice îmi trece mie prin cap, și când mă apucă, scriu destul de repede, maxim o ora, dacă e un articol mai întortocheat.

Familia mea și un domn de la fanfara militara mi-au pus în vedere să nu mai scriu despre ei, în timp ce unii cunoscuți au fost dezamăgiți ca n-am scris despre ei niciodată. Deh, nu poți mulțumi pe toată lumea.

nadia bate campiiIulia Cimpoeru (Contentpedia.eu): Atunci când scrii,   ai o structură de conținut pe care o urmezi?

Nadia Barbu (Nadia Bate Câmpii): Scriu absolut fără nici un fel de plan, după care mai citesc o data ca sa corectez eventuale greșeli- asta e tot.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia.eu): Am ales blogul tău fiindcă e scris cu pasiune și poartă amprenta individualității tale, dacă ar fi să scrii despre un subiect care nu-ți place, care nu te pasionează, dacă nu ai avea de ales, cum ai scrie?

Nadia Barbu (Nadia Bate Câmpii): Din scris trăiesc de când am intrat în câmpul muncii, așa că uneori mai trebuie sa abordez și subiecte care nu mă pasionează la culme, dar nu cred ca aș putea să scriu despre lucruri pe care să le găsesc chiar neplăcute, decât, eventual, dacă de aia ar depinde însăși viața mea. Am fost norocoasă până acum să nu fiu nevoită să mă forțez în direcția asta. Am o capacitate de concentrare foarte redusă, și când aud sau citesc ceva care nu mă interesează, parca mi se închide mașinăria din creier automat, nu mai înțeleg despre ce e vorba nici dacă aș vrea.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia.eu): Cum te-a ajutat blogul în viata reală?

Nadia Barbu (Nadia Bate Câmpii):În București mi s-a oferit un post în online pentru că oamenilor de la site-ul respectiv le plăcuse blogul meu, și am lucrat acolo de când am terminat facultatea până când am plecat din România. A fost un noroc extraordinar, pentru că generația mea a absolvit în plină criză economică, presa era printre industriile lovite cel mai grav. Am mai primit uneori și comenzi de ilustrație digitală, bijuterii din FIMO si desene pe tricouri tot mulțumită blogului. Apoi, când căutam de lucru în Londra, am pus mereu experiența de blogger la loc de cinste în CV, nu fiindcă i-ar fi interesat pe englezi ce scriu eu în romanește, ci pentru că eram familiarizată cu WordPress și m-am gândit că e un atu folositor la o adică. Nu cred ca m-am înșelat, dacă ne gândim că acum jobul meu e sa manageriez 2 site-uri construite cu WordPress. Pană acum, pot spune că cele mai utile 2 chestii pe care le-am făcut în viata mea au fost blogul și faptul că n-am căscat gura degeaba la orele de HTML și C++ din liceu.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia.eu): Care a fost cel mai citit articol de-al tău? De ce crezi că utilizatorii l-au ales pe acela?

Nadia Barbu (Nadia Bate Câmpii): Cel mai citit articol, câștigător detașat, e asta. A avut 100 000 vizitatori într-o singura zi. L-am scris la nervi și cineva celebru, nu știu cine, l-o fi postat pe un cont de social media, pentru că m-am trezit brusc cu o cantitate neobișnuită de atenție, manifestată și prin felicitări și prin înjurături. Nu știu de ce a ajuns mare hit tocmai asta, că n-are nimic deosebit față de alte articole ale mele, e cam slăbuț chiar, dar presupun că m-am prins cumva într-un val de interes față de subiect la momentul respectiv.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia.eu): Sa scrii bine înseamnă…

Nadia Barbu (Nadia Bate Câmpii): Nu-s convinsă că eu scriu bine, așadar cine-s eu să dau verdicte de felul ăsta? E loc în Univers pentru toți oamenii care scriu, fie ei talentați sau tufe de Veneția.

Recomandare lectuă: Ghidul alegatorului superficial I si Ghidul alegatorului superficial II

De ce să încerci noi versiuni de comunicare pe site-ul companiei?

Various versions of the 1100/103 (spring 1955). From right to left: 103 Berlina (sedan), Familiare (estate), Berlina TV (Turismo Veloce).
Various versions of the 1100/103 (spring 1955). From right to left: 103 Berlina (sedan), Familiare (estate), Berlina TV (Turismo Veloce). Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Fiat_1100

Să pui în cuvinte un brand în cadrul unui site este un efort destul de consistent. Cu toate astea, întotdeauna nu se poate ajunge la ACEA versiune perfectă, care să reflecte corect și avantajos un anumit brand, organizație, serviciu sau produs.

Dacă raportezi calitatea conținutului sau a informației unui site la ceea ce poate fi numit trend și sfat dat în aceasta perioadă pe blogurile de specialitate, online, ai putea spune că deja există o soluție universal valabilă, ușor și simplu de implementat de către orice site.

Complexitatea audiențelor

Mai orice poziționare de brand este făcută în baza unor informații din piață, obținute în baza flerului unui antreprenor sau în baza unor studii ce au scos în evidență caracteristici ale audienței/targetului. Dar chiar și-așa, niciun brand nu reușește să rezolve toate dificultățile și provocările de comunicare. Luați spre exemplu Coca-Cola, cu toată linia generală menținută zeci de ani, dar și cu experimentele de comunicare și conținut dezvoltate.

Specificitatea unui brand – de produs sau serviciu

Orice brand cu o anumită poziționare atrage de la sine și o serie de cerințe cu privire la felul în care brandul este prezentat in cadrul unui site.

Dacă lucrurile nu sunt clarificate foarte bine în jurul brandului, din punctul de vedere al comunicării, al poziționării și-al mesajelor cheie, echipa de content se va confrunta cu reale dificultăți.

Dacă un antreprenor a descoperit o nevoie a targetului, ce poate fi satisfăcută prin intermediul unor resurse, asta nu înseamnă neapărat că a găsit și soluția optimă de comunicare.

Iar dacă a gasit-o, asta nu înseamnă că aceasta reprezintă SOLUTIA.

Ăsta este motivul pentru care, fie că ești un brand sau organizație, oferind un produs sau serviciu, în cadrul paginilor este esențial să versionezi, să găsești noi soluții de comunicare prin conținut.

Am un site! Acum ce fac?

Multă atenție se acordă prezenței online. Atât de multă încât chiar și cei care nu înțeleg nevoia de a avea toată afacerea la vedere se conformează și fac site-uri. Plătesc domeniul, aleg un nume cât mai apropiat de cel al afacerii (uneori nici atât) apoi așteaptă.

Așteaptă acel miracol al Internetului să se reverse în accesări și vânzări și comentarii și interes crescut al oamenilor, poate chiar și o paradă pe stradă în onoarea deschiderii acestui site.
Pentru mulți, existența în mediul virtual se limitează la o prezență minimă, neupdatată, fără conținut, goală și inutilă. De pe aceste pagini, utilizatorii pleacă fără a obține nici o informație utilizabilă, fără să fi văzut sau citit nimic de valoare. Experiența se aseamănă cu cea din alimentarele comuniste: locații prost luminate, cu produse puține spre deloc, fără informații despre nimic. Ia ce este și dacă nu îți convine pleacă!

Pentru cei încă nedumeriți, pentru cei încă prinși în tranziție, există un mic ”ghid de supraviețuire online”:

  • Pasul 1: Află că înseamnă conținut
  • Pasul 2: Înțelege că trebuie să fie scris și updatat constant – de tine sau de cineva care cu asta se ocupă
  • Pasul 3: Învață o limbă străină sau cum să cânți la mandolină și angajează un profesionist pentru texte în loc să susții că te vei ocupa, dar nu vei face nimic
  • Pasul 5: Ai făcut rost de conținut? Da? Atunci continuă.
  • Pasul 6: Începe cu Pasul 1.

 

Content writing profesionist VS sindromul DIY (Do-It-Yourself) din online-ul românesc

content-writing-profiDIY (Do-It-Yourself) sau ”fă-o tu însuți” este un concept care permite economisirea banilor prin asamblarea, repararea sau construirea de la zero a unui lucru.

Astfel, oameni cu noțiuni elementare (sau chiar deloc) cu privire la anumite activități sunt învățați să pună mâna pe unelte și să urmeze indicații simple care vor duce la acordarea unui pian, dezamorsarea unei bombe sau dărâmarea unei case.

Așa cum unii au ajuns să creadă că își pot repara singuri acoperișul sau își pot înlocui instalația sanitară după ce au urmărit un videoclip pe Internet, la fel cred și proprietarii unor site-uri că cele trei cuvinte scrise și repetate în mod amețitor în pagină pot valora mai mult decât cele 5 minute cât redactarea lor a durat.

Faptul că valoarea unui text nu este sesizată de motoarele de căutare sau de vizitatori prin interacțiunile social media – like, share, etc – le zice acestora din urmă, verde în față, că ceva nu e în regulă, ceva nu e făcut bine.

Dar asta nu-i oprește. Oamenii cu astfel de mentalitate nu sunt dispuși să dea 100 euro pe un text, chiar dacă ei vor risipi zeci de ore din timpul lor pentru a optimiza o pagina, pentru a o scrise și rescrie.

Dacă vor apela la un serviciu profesionist de dezvoltare conținut (scris), vor cere luna de pe cer, astrele, toate, aliniate în site-ul lor.

De cealaltă parte, vor plăti sume cu o singură cifră pentru un text. Sume în care, mulți autori, vor livra conținut pe măsură [..]. E un cerc vicios.

Prin urmare, cum ar putea fi educați astfel de clienți?

Contentul de calitate își dovedește valoarea în timp. Pe principiul ”the gift that keeps on giving”.

Cel mai bun content este acela la care ajungi repede!

Nu, nici vorbă de aiureli din zona strategiei de content, a tonului vocii, a stilului de scris sau a modalității de abordare a subiectului. Contentul de calitate este ăla pe care îl cauți și-l găsești repede.

Direct din Google, prima poziție. Nu vrei să mai cauți pe Google încă 15 minute ca să găsești contentul respectiv Și nici nu vrei să citești 3 ecrane de text, bloc, ca să ajungi la informația căutată.

Contentul de calitate este deja structurat in mintea utilizatorilor internetului.

Ei știu ce caută, știu, intr-o foarte mare măsură, ce vor să afle – să citească, să vizioneze sau să privească (foto). Au întrebările deja formulate și tot ce vor este un text scurt, simplu, care să comunice acea variabilă lipsă.

Userii știu că vor să citească un anumit content – de exemplu, Times New Roman, Vice, Realitatea, Digi24, Mashable, Iqads sau The Industry – știu că vor să citească un anumit blogger, oricare ar fi textul scris astăzi. Userii știu că vor să-și vadă wall-ul de Facebook, chiar dacă nu știu ce vor posta prietenii astăzi. Ei știu că vor să citeasca mesajele/postările prietenilor, iar astfel contentul este ca și definit, cunoscut.

Exemplificare a functionalitatii de afisare a informatiei extrasa din diverse pagini
Exemplificare a functionalitatii de afisare a informatiei extrasa din diverse pagini

Google a devenit provider de content în paginile sale, recent, zic eu, mizând pe chestia asta. Ultima funcție lansată, scoate dintr-un foc informația chiar în pagina de căutare. Content frameing-ul a fost și rămâne cea mai importantă tactică, capabilă să aducă succes big time unui proiect web. Vezi de ce și cum aici.

Sună cumva futuristic, dar design-ul de content, în acest context, e o chestie fără de care nu poți face content de calitate.

Salut lume! Lansăm un jurnal!

Dupa trei ani patru ani de existenta a Web Writers Europe ne-am decis sa lansam acest blog. Simtim ca a aparut necesitatea lui.

De ce nu a aparut el mai devreme? Simplu! Pentru ca ne-am focusat pe invatat, pus in practica, pe implicat in proiecte si de documentat serios. Ne-am focusat pe facut bani din writing, iar asta ne-a tinut in priza.

Primul blog pe aceasta nisa

Atat de mult au evoluat lucrurile in web, in social media si continut, incat informatiile despre continut web si toate implicatiile lui, in utilizarea acestuia in marketing online, in social media si publicitate, sunt imposibil de gasit in cateva surse serioase si originale.

Aici vrem sa pozitionam politica editoriala a jurnalului: continut. Nu este un blog de agentie, este un blog dedicat subiectului sau principal. Si oricine crede ca poate scrie pe acest subiect este invitat in cadrul Contentpedia.

PS: Cu toate ca am scris zeci de materiale pentru diverse business-uri, emotiile si entuziasmul sunt la cotele cele mai inalte in cadrul acestui proiect.