Ce-i împiedică pe specialiști să pună în content know-how-ul lor?

Păi… Există o jenă cu privire la distribuirea gratuită a cunoștințelor lor în mediul online. Un server poate distribui toată specializarea lor cu o viteză fantastică: în doar o zi, un server și-un banal site poate prezenta lumii întregi toată specializarea și tot know-how-ul unui specialist.

Cu ce se alege un specialist dacă face publice prin content neprețuitele cunoștințe aflate în posesie?

Este foarte simplu: nu se alege cu nimic. Internetul este un imens de informație și chiar dacă ajungi cu un anumit content-site în vârful popularității, în afara vizitelor și a sesiunilor nu primești nimic – ca specialist ce iluminează un anumit domeniu sau industrie.

Povestea Wikipedia vine pe acest model. Sunt peste 1000 de oameni ce iluminează diverse domenii într-un regim volunar, din pasiune sau obsesie pentru domeniile respective.

Specialistul tre’ să se aleagă cu ceva, acolo…

Notorietatea cred că este una dintre mizele cele mai puternice. Această motivație a determinat zeci și sute de mii de oameni și companii să dezvolte conținut pe diverse domenii. Dar dacă driverul este notorietatea și recunoașterea valorii incontestabile, conținutul are de suferit. Mai ales că e o muncă să pui în conținut o informație.

Iar pe urmele celor ce au reușit și dovedit know-how-ul lor, fie au dat dovadă de perseverență în mediul online, calcă de mulți ani zeci, sute sau chiar mii de entități, fizice sau juridice în căutarea notorietății, a recunoașterii și a ceea ce rezultă sau derivă din asta: clienți ai acelui know-how – fie că sunt job-uri, fie că sunt clienți.

Pot fi reduși la principiul simplu al clientului ce are nevoie de know-how-ul publicat pe internet. De aplicabilitatea acelui know-how. Iar cea mai potrivită enitate pentru a-l pune în practică este autorul, este cel care a prezentat know-how-ul.

Doar nu vei angaja pe cineva să implementeze ceva folosind know-how-ul de pe blogul altuia? Nu?

De ce nu?

Și-aici cred că în mediul digital de la noi și de oriunde există o mega idioțenie: ce te face să crezi că cel care cunoaște domeniul, prin prisma conținutului publicat în content pe internet, este și cea mai potrivită enitate, fizică sau juridică, pentru a implementa?

Să luăm marketingul digital ca exemplu. În România, sunt mai multe cursuri publicate online decât studii de caz.

Ce te face să crezi că cineva care predă o disciplină, cu sensul de a o prezenta online prin conținut, este și entitatea cea mai potrivită pentru a implementa acel know-how? Ești rapid tentat să consideri că o entitate ce dezvoltă conținut despre cum se face este și cea mai potrivită pentru a face. În realitate, se spune că cei ce nu reușesc într-un domeniu devin specialiști sau traineri. Restul sunt pe baricade.

Ce îi stimulează pe specialiști să ilumineze domeniile în care activează cu expertiza lor?

Și-aici mă refer la conținut publicat pe internet. Păi, cum spuneam, nu se aleg cu nimic în afară de vizite și trafic. Recunoașterea tinde și ea să dispară în contextul în care concurența devine acerbă – zeci de mii de entități din varii domenii vin către marele public cu know-how-ul publicat pe internet, iar de yet another specialist este plin internetul.

Mai apare și fenomenul furtului intelectual, dar și al furtului de creație literară, grafică – în care un specialist rămâne un soi de pupăză-din-tei. Furată și vândută în târg de alții.

Dorința de a salva un domeniu de la prostie

În spatele unei astfel de dorințe se află mereu și întotdeauna o dorință discretă și perversă de a obține credit, recunoaștere, deci nici nu cred c-ar trebui luată în calcul. Monetizarea unui astfel de efort de conținut vine pe două căi clare și distincte, cum am explicat anterior: clienți ai acelui know-how și notorietate.

Rămâne accesul la acel know-how prețios.

Așa că specialiștii fac public know-how-ul doar în conferințe pe bază de bilet. Iar motivele sunt următoarele:

  1. Bani, cash sau gheață pentru a prezenta acel conținut valoros (iar dacă nu fac bani din asta, doar îți vând ceva);
  2. Recunoaștere – în online devine imposibil să mai primești credit, chiar dacă dai ceva ce se duce bombă virală;
  3. Clienți – cel care dă banii deschide portofelul mai ușor în fața unui vorbitor de conferință.

Ce mai înseamnă content marketing în această configurație extrem de ciudată?

Mulți sunt tentați să creadă din start că practica de content marketing nu poate fi derulată alături de o agenție. Că, vezi doamne, nimeni nu poate înțelege un domeniu așa cum îl înțeleg cei care activează în el.

Eu contrazic chestia asta cu următoarea afirmație: nimeni nu poate înțelege un anumit domeniu dacă tratează lucrurile superficial, PR-istic, marketoidizant. Iar când faci content marketing cu agenții de marketing sau PR, asta vei primi. Deci, da, nu poți face content marketing alături de o agenție.

În tot acest mediu digital, relativ ostil pentru prezentarea și distribuirea de informație relevantă pentru audiență, să tratezi cu seriozitate know-how-ul clientului și să îl declini frumos și bine într-un conținut digerabil, dar și valoros pe scara gradului de valoare efectivă a informației, pare misiune imposibilă.

Da, se poate

Pentru mine este la ordinea zilei să-mi treacă prin cap zeci de idei și concepte de content digital. La prânz, dimineața, seara și chiar noaptea, visez proiecte de content în care informația este o marfă de preț. Nici 10% din ceea ce se poate face în content marketing nu s-a făcut sau nu se face. Iar aici mă refer strict la segmentul de business / client. Și nu mă refer la bloguri pe care scriu mari talente. Mă refer la experiențe de conținut ce pot fi oferite consumatorului de către posesorul de know-how într-un domeniu de business, fie B2B, B2C sau în alte modele (pentru că există și altele).

Și-aici agențiile de content fac casă bună cu specialiștii (entități juridice sau fizice)

Un om de content sau o agenție de content trebuie să fie, în absolut primul rând, un publisher iscusit. Nu jurnalist, nu autor, nu marketer. Publisher. Alt publisher decât cel care recomandă bloggeri în baza notorietății lor sau a stilului artistic de scris.

Alături de o agenție de content, specialistul (entitate juridică sau fizică) va fi stimulat să publice alături de publisher prețiosul know-how aflat în posesie, pentru că alături de el se află o entitate care știe de ce, cum, când și ce publică. Iar asta îl ajută să obțină succesul în tot acest mediu ostil care este mediul online.

Banc din industria românească de digital: anul ăsta este anul contentului

content-marketing

 

În industria din România au fost voci care s-au pronunțat de-a lungul timpului, încă de prin 2010, dacă nu mă înșel, cu privire la anul contentului. Sintagma cred c-a prins popularitate în ultimii 2-3 ani. Sunt cel puțin 3 voci grele din industrie ce au pronunțat această sintagmă, au făcut acest statement cu privire la anul content marketingului în România.

Dacă în industriile de marketing și comunicare de la nivel internațional se vorbește masiv despre content marketing, termenul, dacă nu chiar bugetele de marketing, bucurându-se de un interes aproape identic cu cel pentru social media, în România se repetă constant această afirmație, pe care eu unul am auzit-o și adulmecat-o încă din 2009, însă fără acoperire efectivă în splitul de buget.

Industria .ro marketing digital este capitivă

Din CPC, AdWords, Facebook Ads, campanii pe bloguri, engagement rate, viewership rate, publicitate pe site-uri și altele asemănătoare se pare că nu există ieșire. Iar răspunsul este foarte simplu: să trântești o campanie cu ajutorul unui tool precum AdWords este floare la ureche. Să dai în blogosferă cu bani este măgulitor, atunci când citești rezultatul. Să-ți pui capul la contribuție să oferi o experiență de content este prea complicat, deci nu se bagă nimeni.

Iar în această situație sunt țintuite mai toate brandurile și businessurile românești.

Iar când auzi de anul contentului este normal să vezi această afirmație ca pe un banc bun, unul simplu și extrem de relevant. Că interesul pentru content marketing este la nivel internațional de 10 ori mai mare decât pentru e-mail marketing și la același nivel cu social media marketing este o realitate ce se va manifesta și în industria de marketing digital din România.

Dar asta în 2016, când va fi anul content marketing în România…

 

Cum faci content marketing în eCommerce?

 

Departe de a se limita la descriere de produse sau la prezentări video ale proprietăților sau a caracteristicilor produselor, content marketingul în comerț online reprezintă, în opinia mea, viitorul către care se mișcă comerțul online. Dacă pe o platformă Magento poți lista într-o singură zi zeci de mii de produse, să le prezinți pe toate îți poate lua luni de zile. Să faci content marketing măcar pentru câteva produse îți ia chiar și ani de zile.

Cumpărături în funcție de stil

content-marketing-comert-online

 

Shop by the look este abordarea prin care comerciantul nu mai vinde în baza categoriilor de produse, în baza diferitelor proprietăți ale produselor sau cu ajutorul unui manechin, ci oferă audienței o experiență de comerț online bazată pe povestea beneficiilor oferite de produs.

Prezentarea beneficiilor este un exercițiu de strategie de conținut extrem de dificil. Aici mor toate proiectele de content marketing, dar de aici se și nasc cele mai bune proiecte de content marketing.

Să te apuci să menționezi în scris beneficiile produselor este oarecum inutil. Să prezinți numele stilului, la fel, este inutil. Să menționezi despre ce poți face cu acel produs – în speță, să mergi la petreceri – la fel, este relativ inutil. Treburile astea le recomandă specialiștii în fashion.

Dar ilustrarea/prezentarea beneficiilor, cu ajutorul unei povești, în format vizual, este una dintre cele mai bune abordări. Vizitatorii nu numai că citesc printre rânduri, dar citesc printre mii de rânduri – o fotografie spune 1000 de cuvinte, iar o poveste permite consumatorului să citească printre rândurile acesteia.

Vizitator pus în fața unei povești (nu doar în fața unui manechin și a unor specificații tehnice de stil…)

content-marketing-comert-online-3

 

Este una dintre abordările cele mai bune de content marketing. Să duci vizitatorul către beneficiile oferite de produs, iar una dintre cele mai bune modalități de a comunica aceste beneficii este cu ajutorul unei povești vizuale – fie video, fie foto. Cum altfel ai putea să comunici stilul unui anumit costum?

Numindu-l, ca și stil, oferind utilizatorului categorii prin care să navigheze pentru a-și identifica stilul sau trecând de toate aceste detalii, foarte rapid, la exemplificarea beneficiilor. Și această abordare nu face uz de imaginea unei vedete, nu face uz de un anumit brand cu o anumită notorietate. Hainele respective, dacă analizezi puțin, sunt relativ simple, cu puțin stil potrivit poveștii în care sunt utilizate.

Poveste în locul numelui stilului, vizual în locul proprietăților

content-marketing-comert-online-5

Marele driver al conversiei este, într-un fel spus, să deschizi imaginația cu privire la beneficiile oferite de produs. Iar din punctul de vedere al content marketingului este și treaba cea mai dificilă.

Toate poveștile duc la conversie

content-marketing-comert-online-6

 

Toți participanții la această petrecere dată de magazinul online poartă items de îmbrăcăminte aflată la vânzare sub umbrela look-urilor. Petrecerea este povestea și contextul în care sunt evidențiate beneficiile produselor listate de magazinul online. Stilul este prezentat cu mii de cuvinte, iar proprietățile tehnice devin vizuale. Produsele devin o poveste în care utilizatorul dorește să participe sau pe care vrea să o trăiască și el.

Din punctul de vedere al content marketingului proiectul de mai sus poate fi numit state-of-the-art. Iar magazinul online nu se oprește doar aici, utilizând extrem de bine tehnicile de content marketing.

6 GB de content

content-companii-prezentare2015, România. O țară relativ mică, o economie relativ mică. Un mediu de business relativ nou. O industrie de marketing relativ nouă. Un mediu digital marcat de marii jucători internaționali, atât în publishing, cât și pe segmentul de instrumente de promovare.

Majoritatea textelor de prezentare a companiilor și a organizațiilor din România pot fi stocate pe un stick USB, de câțiva EURO.

Totuși, acești 6 GB de informație digitală au o importanță extrem de mare. În jurul lor se fac cele zeci sau sute de milioane de EURO ai Google Adwords pe componenta de search. În jurul lor, în jurul acestor firme prezente în mediul online, se învârte întreaga economie relativ mică a României.

Ordonarea conținutului companiilor

E unul dintre principalele concepte pe care este construit mediul digital în momentul de față. Google AdWords Search, directoare și zeci de site-uri ce fac o chestie atât de simplă: ordonează, în funcție de pariurile făcute de reprezentanții companiilor, cei aproximativ 6 GB de prezentări de companii.

Scopul este simplu: cine ajunge cu contentul la potențialul client are șanse mari să crească businessul.

Cele 700,000 de companii din România, dintre care jumătate IMM, văd promovarea online pe această unică rută. Cum apare compania în listele de companii: în Google search, în directoare, pe diferite site-uri. Dacă cineva caută o companie precum a noastră, este esențial să fim pe prima poziție.

Forma conținutului de prezentare a companiilor

Nu știu multe firme care să aibă site-uri de mai mult de 15 ani. Da, hai să ne trezim sau să revenim cu picioarele pe pământ, internetul modern nu are nici măcar două decenii, promovarea și marketingul online este atât de nou încât nici nu îl poți numi disciplină sau funcție.

Aici vin – când vorbim de forma conținutului – treburile cunoscute din publicitate, de pe tv, din outdoor sau mai știu eu de unde s-au prezentat companiile și firmele de-a lungul timpului. Copywriting, branding, imagine publică, etc. Atunci când un director este pus în fața contextului de a prezenta compania sa, pe site, consideră din start că el se adresează întregii societății, întregului mapamond.

Oricât de bună este o prezentare de companie, ea tot intră pe un stick USB, alături de alte 7 milioane de prezentări de companii.

Iar aceasta este o componentă a industriei de marketing și comunicare foarte delicată. În această zonă se află industria ce migrează către content din zona de publicitate – tv, outdoor, flyere, etc.

6 GB de povești de business

Cu RoWords, am scanat mai toate prezentările companiilor prezente în România, iar informația de prezentare rezultată încape pe un stick USB de câțiva GB. Fișierul text poate fi deschis cu un editor de tip notepad, iar printr-un search, în doar câteva secunde, poți ajunge la povestea și prezentarea oricărei companii.

Unele povești și informații sunt pură ficțiune sau pure tipare standard de prezentare.

Altele sunt adevărate povești și dovezi incontestabile de unicitate și originalitate. Sau, de ce nu, sunt pure texte de păcălire a motoarelor de căutare. Da, este adevărat, există businessuri în România al căror text definitoriu pentru organizație este modelat de tehnici SEO. Ăsta este mediul digital, internetul, în anul 2015, așa sunt văzute noile instrumente de marketing și comunicare.

Între o companie a cărei poveste în cuvinte este una originală și unică și una ce folosește tipare de comunicare nu poate fi pus semnul egal. Și asta trebuie s-o învețe industria de publicitate.

Ar trebui eliminat creativul din ecuație. Creativ este un business ce pus în cuvinte rezultă un conținut original. Nu un tânăr fumat, dintr-o agenție, sau vreo pipiță creativă, certificată în cine știe ce disciplină a vândutului de gogoși digitale, ce vine și debitează în content marketing.

6 GB de informație ar trebui să dea de gândit. Mâine sau poimânie, maine dacă nu azi, fenomenul de transparentizare a mediului de business va face ca creativitatea publicității sau a content marketingului să pară ceva hilar și jenant pentru imaginea publică a unei companii.

 

Să dai milioane de afișări ale spotului de TV pe YouTube nu este content marketing

Este publicitate. Este același lucru pe care-l făceau și înaintașii noștri de prin agențiile de publicitate. Aceleași abordări. Nimic nou, nimic ancorat în prezent și-n realitatea mediului digital. E un strop din isteria publicității online și-a milioanelor de afișări, trend ce a brăzdat industria în urmă cu mai mulți ani, până la CPC și la apariția standardului RTB.

Un spot TV dat într-o campania de Youtube înregistrează același număr de înjurături, din partea audienței, pe care îl înregistrează și pe TV. Chiar mai mult. În TV, e pauză, știu că este reglementat și separat spațiul publicitar în calupuri în spații bine delimitate pe care audiența le identifică foarte clar.

În Youtube un spot TV intră peste video on demandul userului. Și nu e bine. O vorbă din bătrâni, cred că de prin social media, spune că nu e bine să te pui cu userul într-un mediu în care și el are o voce.

 

Marketing în era informației

De multe ori, de mult timp, cred că sunt deja 10 ani de când mă ocup cu marketing, am cunoscut o mulțime de strategii și de abordări, de concepte pentru a face un management al comunicării în acest mediu extrem de dinamic, de nou și de fenomenal – mediul digital, internetul, mobile-ul și cu el capacitatea de a relaționa cu clienți ai afacerilor.

Dacă în urmă cu mulți ani pionierii marketingului digital, IT-iștii, cei care îți făceau site-ul și îl indexau în niște motoare de căutare, iar de-a lungul timpului pionierii marketingului, cei care îți făceau SEO și optimizare conținut, vorbeau o limbă a inovației, puneau mereu problema cu titlu de necunoscut, de inovație și oportunitate, în momentul de față încă se tinde să se păstreze acest trend al inovației și-al noilor instrumente și capacități ale mediului online/digital.

Bornă în istoria omenirii

Privit din afară, mediul digital și online este, înainte de toate, o bornă istorică, comparabilă cu mai tot ceea ce a descoperit omenirea în domeniul comunicării. De la primele simboluri din peșteri, pe la primele scrieri, trecând prin primul ziar acum aproximativ jumătate de mileniu, până la forma actuală a mediului digital/online, nu știu să existe o bornă mai importantă, bornă ce permite startul către noi forme de comunicare și aplicații sociale (informare, plată taxe, independența actului de publishing și multe altele).

Noi borne

După cea mai importantă bornă în domeniul comunicării, este evident că vor urma și altele, care mai de care mai fantastice și mai populare.

Să faci marketing digital în perioada asta este un soi de Eldorado. Să alergi de colo până colo după oportunitatea cea mai mare.

În acești 10 ani de experiență de marketing digital am ajuns să concluzionez că fără un tool cu care să minezi în acest Eldorado al bornelor nu vei putea, ca marketer, să scoți vreun gram de aur. Contentul este un tool capabil să scoată aurul din orice oportunitate. Să cauți să exploatezi o nouă oportunitate de marketing digital, the latest trend, fără să ai content te va condamna, ca om de marketing, să ajungi mult prea târziu la oportunitatea vizată sau chiar să nu reușești deloc să exploatezi diferitele oportunități și trenduri din marketingul digital.

 

Un content bun despre un produs prost poate să ajute, dar nu rezolvă ecuația

Punem la dispoziția clienților brief de content printr-o platforma la care am muncit zeci de ore. Punem la dispoziția clienților o linie generalistă pentru a deschide imaginația spre formularea direcțiilor. Punem la dispoziție recomandările noastre cu privire la cum vedem noi linia de content a brandului. Simplificăm totul, renunțăm să mai cerem timp din partea managerilor de marketing sau a ownerilor de business. Ca să fie bine, să putem rula și opera.

Mergem pe acest model și clienții ne vorbesc că nu e ceea ce vor. Cum se poate una ca asta?

Există multe explicații, iar cea mai plauzibilă tind să cred că este din zona unei înțelegeri greșite a ceea ce înseamnă content. Mai exact, managerii din România au o idee greșită cu privire la content.

Ideile lor sunt preluate atât din cadrul conferințelor din România, pe zona de digital și marketing, cât și din blogosferă, de pe site-urile unor oameni ce preiau idei din digitalul internațional și le traduc în română, dar și de pe site-uri de specialitate de pe la noi – care, cumva, practică același principiu. A treia zonă de unde managerii și ownerii culeg idei greșite este cea din feed-urile internaționale de marketing digital, pe subiectul content marketing și content în general.

Cu toate că sunt educați pe acest subiect, managerii și ownerii nu pot scrie 2-3 cuvinte despre ce vor de la content

Cu toate că merg pe la conferințe, cu toate că citesc blogurile de specialitate, chiar și acest blog, fără excepție, managerii și ownerii nu pot scrie, nu pot emite vreo idee coerentă, dezlipită de zona de SEO sau advertizing, de direct response sau de altele asemenătoare, cum este și normal.

Atunci când emiți tu o idee în locul lor, o analizează prin prisma celor indicate mai sus. Ei gândesc SEO, ei gândesc prin indicatori clasici de marketing digital – cost per ceva – gândesc prin prisma unei înțelegeri greșite. Nu e ca și cum nu am fi inventat un termen care să-i satisfacă, la Mediawrite, pe nume cost per mille organic.

Înțelegerea greșită este dată pe de-o parte de complexitatea practicii de content, iar pe de alta de toți cei care expun și teoretizează greșit, pe bloguri și prin conferințe ce este content, cum se face, cum se practică, etc. Pe lângă asta, mai vin și advertizerii cu tot felul de termeni abstracți ce nu-și au locul în marketingul digital. În digital ai un ecran și-atât.

Creștere de 45 secunde – calitate

Să zicem că ai un site de companie și vine o agenție de content și-ți zice că poate face ca timpul mediu petrecut de vizitatori pe secțiunea x din site-ul companiei să crească cu 45 secunde. Corelat cu cifrele overall, asta înseamnă că 45,000 de oameni vor sta cu 30% mai mult timp în paginile secțiunii x din site-ul companiei.

E ca și cum ai crește timpul petrecut de clienții tăi analizându-ți produsele sau serviciile. Tu cât ai plăti pentru asta?

Managerul sau ownerul de business va evalua această ofertă prin prisma evaluării unei campanii CPC, CPM, like și eu mai știu ce share rate sau marketing afiliat, va pune ROI-ul la înaintare și-ți va spune că nu e realistă oferta agenției de digital (care în fapt e de content, dar hai s-o lăsăm așa).

OK.

Hai să discutăm atunci de ce și cum în paginile respective. Iar managerul sau ownerul unui business nu va reuși să-ți zică nimic. Bă! Absolut nimic.

În schimb, el vrea CONTENT DE CALITATE. Dar îl va evalua constant prin: poziția în motorul de căutare Google câștigat prin contentul respectiv, numărul de like-uri și share-uri obținute de contentul respectiv, de parcă clienții sunt innebuniți de termenii și condițiile de livrare ai unui furnizor de servicii, numărul de comentarii primite la profilul companiei, rata de conversie, de parcă contentul este responsabil de politica de prețuri la care sunt vândute aspiratoarele unui magazin online, de eu mai știu ce drăcie ce n-are legătură cu calitatea contentului.

Ce înseamnă content de calitate?

Spre surprinderea multor specialiști și speakeri de conferințe, dar și spre surprinderea multor manageri de marketing și owneri de business-uri, utilizatorii vor lucruri simple, scoase în evidență de studiul dot ro content quality derulat de noi. Cel puțin cei din România. Și cel puțin de la site-urile companiilor, ale organizațiilor sau ale instituțiilor.

Userii nu dau like sau share neaparat unei pagini ca să demonstreze o experiență deosebită cu dânsa (pagina/contentul din ea). Gândiți-vă la pagina Google de căutare: dă cineva like sau share?. Pagina poate fi utilă, poate fi time saving, poate aduce companiei o comunicare cheie în ecosistemul informațional, poate câștiga încrederea vizitatorului, poate participa în luarea unor decizii, poate face extrem de multe lucruri.

Fără ca aceste multiple rezultate de comunicare, cheie, să poată fi monitorizate cu vreun soft sau raportate în vreun dashboard de ROI digital.

Aceste beneficii pot fi monitorizate prin cifre coerente de comportament digital în relația cu contentul respectiv, timp, bounce rate, etc, iar relația userului respectiv cu contentul generează beneficiile. Până nu va fi văzut site-ul și digitalul ca un instrument de comunicare și nu ca unul de manipulare, raportat doar la sfântul conversion rate, nu vei putea vorbi despre content de calitate.

Rata de conversie nu o să indice caltiatea contentului ci atractivitatea unui produs.

 

Contentul are șanse să fie trendul anului 2015 în marketing online / digital

Am pornit în 2013 proiectul Trenduri dot ro marketing online. Pe atunci cred că online-ul duduia pe tema engagement și social media, Facebook page și alte tactici și practici din această zonă. Studiul, aflat anul ăsta la ediția 3, a avut înca de la început opțiunea de content marketing pe care respondenții, marketeri sau business owneri, o puteau selecta.

Rezultatele din 2013 și 2014, însă, nu au scos content marketing în evidență în nici-un an, cu toate că notorietatea acestei tactici a crescut de la an la an în rezultatele studiului Trenduri dot ro marketing online.

De ce cred că 2015 va fi diferit?

Dacă în anul 2009 Facebook depășea Google în SUA, la noi a ajuns, probabil, la aceeași popularitate undeva prin 2012-2014. Cumva, suntem cu aproximativ 3-5 ani în urma ultimelor trenduri internaționale pe zona de digital. Evident, este doar o opinie.

Primele idei serioase din marketing digital orientate către content marketing cred că le-am citit pe net începând cu 2011-2012. Alte idei decât cele cu focus pe SEO content. Dacă este să respect această observație a mea, cum că ne aflăm la 3-5 ani de trendurile internaționale de digital marketing, înseamnă că ar putea fi primul an de popularitate al tacticii de content marketing în România.

Greșesc?

 

3 fără de care nu poți face marketing digital în 2015

Popularitatea vizual/foto in content a aparut ca urmare a contentului bulk, generat de agentii

Fotografiile mai mari, mai multe, cam asta spun specialiștii la nivel internațional. Această tactică a câștigat o popularitate foarte mare în ultimii 2-3 ani. Nu este ca și cum fotografii nu puteau fi publicate pe site-uri de peste un deceniu. Popularitatea acestui format ar fi trebuit din start să fie puternică. Nu s-a întâmplat așa.

Este un fenomen de conservare al utilizatorilor în fața contentului scris, prost, făcut în grabă, cu scopul de a umple pagina astfel încât să se potrivească cu design-ul / layout-ul gândit de specialistul care a desenat interfața. Genul de content produs, uneori, cu scopul de a lua ochii clientului cu privire la cât s-a livrat și pe ce bani…

Genul de content peste care userii nu petrec mai mult de câteva secunde pentru a-l scana și a descoperi că este de umplutură.

Meeting-urile sunt mai bune generatoare de new business pentru că nimeni nu inchide un deal dupa vizitarea unui site.

Pe aici, pe la București, nu cred c-am întâlnit pe cineva care să nu spună și să creadă chestia asta. Nu cred că este vreun specialist în marketing prin București care să nu susțină cum că prezența face to face sau în cadrul conferințelor este soluția pentru new business, imagine și pentru alte beneficii de comunicare/imagine/marketing.

Ceea ce este aberant, ca un specialist de marketing să nege potențialul unui site. Hello world! :)

Asta se întâmplă dintr-un singur motiv: bad content. Ăsta este motivul pentru care rezultatele offline-ului, face-to-face-ului, sunt mai bune decât cele ale unui site.

Iar astfel, efortul de new business trebuie susținut de o groază de multe alte chestii – meetings, prezentări, conferințe, PR digital, publicitate, etc.

Nimeni nu citește contentul scris sau …e mai puternic vizualul sau video.

Wrong  again! Normal! Aceași cauză, același vinovat. Graba strică treaba. Content făcut în grabă, interfețe gândite de persoana care desenează interfețele, dar care nu gândește prin ochii business-ului și nici măcar prin ochii userului.

Studiul content quality 2015 vorbește de preferințele utilizatorilor cu privire la formatul contentului.

Pe primul loc se află tot conținutul scris. Pe mediul urban, 32 ani medie, studii medii și peste medie.

Eu știu că marii specialiști din digitalul occidental vorbesc de vizual, dar România este o țară cu un public de o anumită factură.

În România nu există bugetele din țările în care practică specialiștii ce emit noile trenduri pe marketing digital și prin asta ele, sfaturile și trendurile enunțate de ei, devin, într-o mare măsura, lipsite de validitate în mediul digital .ro.

Poate, multe dintre instrumentele de marketing și publicitate (Facebook, Google Adwords, etc) nu sunt decât niște produse bine promovate, pe care mulți specialiști le adoptă fără a ține cont de specificul dot ro.

 

INTERVIU: Horia Branescu (Pagina statiunii Voineasa pe Facebook) – cand pasiunea pentru turism intalneste Facebook-ul

Statiunea VoineasaCum promovezi o statiune pe Facebook? Ce spui utilizatorilor astfel incat se le castigi atentia? Postezi imagini sau text?

La aceste intrebari ne va raspunde, in randurile de mai jos, Horia Branescu, care se ocupa de managementul paginii de Facebook a statiunii Voineasa inca din 2011.

1.Acum cat timp ati inceput sa promovati statiunea Voineasa prin pagina de Facebook si care au fost obiectivele din spatele acestei initiative?

R : Am inceput sa promovez Voineasa din 2011, obiectivele principale au fost : descoperire zona, cunoastere trecut, prezent si viitor, atat pentru localnici dar si pentru turisti.

2. Aveti o strategie de continut in ceea ce priveste promovarea?

R: Am o strategie de continut in ceea ce priveste promovarea pe Fb, aceasta  consta in :

– informatii/poze foarte diverse cat mai frecvent actualizate

– link-uri catre Youtube, sau alte site-uri cu informatiii numai despre zona

-subiectele abordate (doar despre zona in cauza)

– frecventa postarii, (eu am ales sa fie zilnic in intervalul orar 09-11 si 20-23)

3. Am vazut ca abordati foarte mult postarile de tip imagine si mai putin cele de tip text, de ce faceti acest lucru

R : Cele mai vizibile şi mai interactive postări (cu ratele de răspuns/vizualizari cele mai bune ) sunt cele care au fotografii sau video-uri (nu mai mari de 3-5 minute), dar şi un conţinut original care să le însoţească.

Dupa cum am observat in acesti 3 ani, utilizatorii de Fb sunt cam plictisiti de postarile tip ‘’text’’, li se pare plictisitor sa citeasca mai mult de 5-7 randuri.In proportie de 50% combin o postare de tip text cu o fotografie.

4. Cum pastrati relatia cu utilizatorii? 

R: Relatia cu utilizatorii consta in postari constante dar nu foarte frecvente (exista riscul sa fie percepute drept agasante).

Continut specific si relevant.

Abordare in discutii si raspunsuri cat mai ‘’friendly’’.

5. Cate cazuri de utilizatori ati avut care v-au cunoscut prin intermediul Facebook-ului si au vrut sa viziteze statiunea? 

R: In 3 ani de cand am creat pagina de Fb au fost cateva sute , majoritatea vroiau sa mearga la schi la partia nou deschisa (Ski Resort Transalpina, Voineasa), sau vara pe traseele turistice mentionate in postari, cei care m-au si cunoscut efectiv au fost in jur de 30-40, cu unele dintre persoane am ramas chiar prieten.

6. Care sunt obiectivele pe care vi le-ati setat anul acesta in ceea ce priveste promovarea pe Facebook?

R: Obiectivele de anul acesta pe care mi le-am propus sunt :

– descrierea zonei cu informatii cat mai actualizate – Postari materiale video cu Voineasa si cu locurile ce o inconjoara (Pentru aceasta am creat si un canal pe YouTube—(https://www.youtube.com/channel/UCuwuLJYf9NKCzLY8zCgcm0w)

– atragerea a cat mai multi utilizatori ACTIVI pe pagina care imi pot furniza materiale pentru postarile ulterioare.

-postari cu imagini din trecut