Ce-i împiedică pe specialiști să pună în content know-how-ul lor?

Păi… Există o jenă cu privire la distribuirea gratuită a cunoștințelor lor în mediul online. Un server poate distribui toată specializarea lor cu o viteză fantastică: în doar o zi, un server și-un banal site poate prezenta lumii întregi toată specializarea și tot know-how-ul unui specialist.

Cu ce se alege un specialist dacă face publice prin content neprețuitele cunoștințe aflate în posesie?

Este foarte simplu: nu se alege cu nimic. Internetul este un imens de informație și chiar dacă ajungi cu un anumit content-site în vârful popularității, în afara vizitelor și a sesiunilor nu primești nimic – ca specialist ce iluminează un anumit domeniu sau industrie.

Povestea Wikipedia vine pe acest model. Sunt peste 1000 de oameni ce iluminează diverse domenii într-un regim volunar, din pasiune sau obsesie pentru domeniile respective.

Specialistul tre’ să se aleagă cu ceva, acolo…

Notorietatea cred că este una dintre mizele cele mai puternice. Această motivație a determinat zeci și sute de mii de oameni și companii să dezvolte conținut pe diverse domenii. Dar dacă driverul este notorietatea și recunoașterea valorii incontestabile, conținutul are de suferit. Mai ales că e o muncă să pui în conținut o informație.

Iar pe urmele celor ce au reușit și dovedit know-how-ul lor, fie au dat dovadă de perseverență în mediul online, calcă de mulți ani zeci, sute sau chiar mii de entități, fizice sau juridice în căutarea notorietății, a recunoașterii și a ceea ce rezultă sau derivă din asta: clienți ai acelui know-how – fie că sunt job-uri, fie că sunt clienți.

Pot fi reduși la principiul simplu al clientului ce are nevoie de know-how-ul publicat pe internet. De aplicabilitatea acelui know-how. Iar cea mai potrivită enitate pentru a-l pune în practică este autorul, este cel care a prezentat know-how-ul.

Doar nu vei angaja pe cineva să implementeze ceva folosind know-how-ul de pe blogul altuia? Nu?

De ce nu?

Și-aici cred că în mediul digital de la noi și de oriunde există o mega idioțenie: ce te face să crezi că cel care cunoaște domeniul, prin prisma conținutului publicat în content pe internet, este și cea mai potrivită enitate, fizică sau juridică, pentru a implementa?

Să luăm marketingul digital ca exemplu. În România, sunt mai multe cursuri publicate online decât studii de caz.

Ce te face să crezi că cineva care predă o disciplină, cu sensul de a o prezenta online prin conținut, este și entitatea cea mai potrivită pentru a implementa acel know-how? Ești rapid tentat să consideri că o entitate ce dezvoltă conținut despre cum se face este și cea mai potrivită pentru a face. În realitate, se spune că cei ce nu reușesc într-un domeniu devin specialiști sau traineri. Restul sunt pe baricade.

Ce îi stimulează pe specialiști să ilumineze domeniile în care activează cu expertiza lor?

Și-aici mă refer la conținut publicat pe internet. Păi, cum spuneam, nu se aleg cu nimic în afară de vizite și trafic. Recunoașterea tinde și ea să dispară în contextul în care concurența devine acerbă – zeci de mii de entități din varii domenii vin către marele public cu know-how-ul publicat pe internet, iar de yet another specialist este plin internetul.

Mai apare și fenomenul furtului intelectual, dar și al furtului de creație literară, grafică – în care un specialist rămâne un soi de pupăză-din-tei. Furată și vândută în târg de alții.

Dorința de a salva un domeniu de la prostie

În spatele unei astfel de dorințe se află mereu și întotdeauna o dorință discretă și perversă de a obține credit, recunoaștere, deci nici nu cred c-ar trebui luată în calcul. Monetizarea unui astfel de efort de conținut vine pe două căi clare și distincte, cum am explicat anterior: clienți ai acelui know-how și notorietate.

Rămâne accesul la acel know-how prețios.

Așa că specialiștii fac public know-how-ul doar în conferințe pe bază de bilet. Iar motivele sunt următoarele:

  1. Bani, cash sau gheață pentru a prezenta acel conținut valoros (iar dacă nu fac bani din asta, doar îți vând ceva);
  2. Recunoaștere – în online devine imposibil să mai primești credit, chiar dacă dai ceva ce se duce bombă virală;
  3. Clienți – cel care dă banii deschide portofelul mai ușor în fața unui vorbitor de conferință.

Ce mai înseamnă content marketing în această configurație extrem de ciudată?

Mulți sunt tentați să creadă din start că practica de content marketing nu poate fi derulată alături de o agenție. Că, vezi doamne, nimeni nu poate înțelege un domeniu așa cum îl înțeleg cei care activează în el.

Eu contrazic chestia asta cu următoarea afirmație: nimeni nu poate înțelege un anumit domeniu dacă tratează lucrurile superficial, PR-istic, marketoidizant. Iar când faci content marketing cu agenții de marketing sau PR, asta vei primi. Deci, da, nu poți face content marketing alături de o agenție.

În tot acest mediu digital, relativ ostil pentru prezentarea și distribuirea de informație relevantă pentru audiență, să tratezi cu seriozitate know-how-ul clientului și să îl declini frumos și bine într-un conținut digerabil, dar și valoros pe scara gradului de valoare efectivă a informației, pare misiune imposibilă.

Da, se poate

Pentru mine este la ordinea zilei să-mi treacă prin cap zeci de idei și concepte de content digital. La prânz, dimineața, seara și chiar noaptea, visez proiecte de content în care informația este o marfă de preț. Nici 10% din ceea ce se poate face în content marketing nu s-a făcut sau nu se face. Iar aici mă refer strict la segmentul de business / client. Și nu mă refer la bloguri pe care scriu mari talente. Mă refer la experiențe de conținut ce pot fi oferite consumatorului de către posesorul de know-how într-un domeniu de business, fie B2B, B2C sau în alte modele (pentru că există și altele).

Și-aici agențiile de content fac casă bună cu specialiștii (entități juridice sau fizice)

Un om de content sau o agenție de content trebuie să fie, în absolut primul rând, un publisher iscusit. Nu jurnalist, nu autor, nu marketer. Publisher. Alt publisher decât cel care recomandă bloggeri în baza notorietății lor sau a stilului artistic de scris.

Alături de o agenție de content, specialistul (entitate juridică sau fizică) va fi stimulat să publice alături de publisher prețiosul know-how aflat în posesie, pentru că alături de el se află o entitate care știe de ce, cum, când și ce publică. Iar asta îl ajută să obțină succesul în tot acest mediu ostil care este mediul online.

Autor: SAMUEL Caraliu-Durlea

Fac tot felul de chestii la agenția de content Mediawrite de peste 7 ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.