Brand online: agregator de content sau producător de content?

Curator sau producător? Ca busines, evident. Ca brand persona? Hmm… puțin probabil să-ți dorești să devii acel autor care preia cu copy&paste ce spun alții. Asta ar putea să te pună într-o lumină negativă, cum în general sunt puse mai toate site-urile lipsite de originalitate, precum unele site-uri de știri.

content-curatorie-agregare

Și totuși există cazuri distincte în care digital curation sau agregarea de content aduce beneficii cuantificabile în termeni de marketing. Foarte important, în pagina de Wikipedia a termenului de digital curation, ca disciplină, cuvântul marketing nu apare nici măcar o data. Poți verifica. În schimb, unele definiții ale curatoriei de expoziții de artă spun pe șleau că curatoria este marketing de produs.

În același timp, nu trebuie confundată acțiunea de a agrega cu cea de a îți asuma creditul pentru contentul/informația copiată de pe alt site.

Sunt 19 definiții ale termenului de a curatoria, pe această pagină.

Fiecare în parte definește in mod diferit curatoria, dându-i roluri diferite: de la a crea content, până la a colecționa și publica, trecând prin a jurnaliza și sumariza conținut.

Totul în relație cu o audiență destul de bine definită.

Producția de content

Ca business este mai ieftin să apelezi la curatorie.  Să publici mesaje scurte cu link-uri către pagini (altele decât ale tale) în care stă content de interes pentru audiența ta. Dar care e beneficiul? Reach? Engagement? Chiar și așa, prin cea mai ieftină forma de content marketing, adică prin curatorie superficială, care să fie beneficiul?

Până la urmă, ar trebui să te întrebi serios: de ce faci asta?

Creditul pentru contentul respectiv oricum se duce către autorii contentului și nu către brandul tău. Iar dacă e vorba de amuzament, divertisment sau știri, rezultatul este foarte relativ – sunt atât de multe site-uri și pagini de Facebook care publică astfel de content…

Să concurezi cu ele este un efort extrem. Oricum, userii nu caută încă un site de știri… au destule.

Memoria utilizatorilor de internet este greu încercată de câțiva ani prin explozia publishingului. În 2012 au fost publicate 10% din cărțile scrise în toate timpurile. Așa că…

Asocieri între brand/business/organizție și content

Sunt multe posibilități de a asocia un brand cu content prin publishing – creare de content, curatorie sau agregare de content – încât este important să se mențină focusul pe rezultatul dorit.

De aici și decizia de a aduce brandului contentul potrivit, fie el agregat, curatoriat sau produs. Content calitativ să fie.

Cel mai bun content este acela la care ajungi repede!

Nu, nici vorbă de aiureli din zona strategiei de content, a tonului vocii, a stilului de scris sau a modalității de abordare a subiectului. Contentul de calitate este ăla pe care îl cauți și-l găsești repede.

Direct din Google, prima poziție. Nu vrei să mai cauți pe Google încă 15 minute ca să găsești contentul respectiv Și nici nu vrei să citești 3 ecrane de text, bloc, ca să ajungi la informația căutată.

Contentul de calitate este deja structurat in mintea utilizatorilor internetului.

Ei știu ce caută, știu, intr-o foarte mare măsură, ce vor să afle – să citească, să vizioneze sau să privească (foto). Au întrebările deja formulate și tot ce vor este un text scurt, simplu, care să comunice acea variabilă lipsă.

Userii știu că vor să citească un anumit content – de exemplu, Times New Roman, Vice, Realitatea, Digi24, Mashable, Iqads sau The Industry – știu că vor să citească un anumit blogger, oricare ar fi textul scris astăzi. Userii știu că vor să-și vadă wall-ul de Facebook, chiar dacă nu știu ce vor posta prietenii astăzi. Ei știu că vor să citeasca mesajele/postările prietenilor, iar astfel contentul este ca și definit, cunoscut.

Exemplificare a functionalitatii de afisare a informatiei extrasa din diverse pagini
Exemplificare a functionalitatii de afisare a informatiei extrasa din diverse pagini

Google a devenit provider de content în paginile sale, recent, zic eu, mizând pe chestia asta. Ultima funcție lansată, scoate dintr-un foc informația chiar în pagina de căutare. Content frameing-ul a fost și rămâne cea mai importantă tactică, capabilă să aducă succes big time unui proiect web. Vezi de ce și cum aici.

Sună cumva futuristic, dar design-ul de content, în acest context, e o chestie fără de care nu poți face content de calitate.

Cum se scrie un brief de content?

Totul pleacă de la brief. Fără un brief nimic nu poate fi făcut marketing și publicitate. Și cu toate astea se face marketing&publicitate fără brief.  Uneori bine, alteori prost. Având asta în minte și multe alte experiențe pe zona de content în ultimii 4 ani, în urmă cu vreo 2-3 luni, am lansat o platformă de briefing de content.

„Surpriză de proporții”, zilele trecute am primit un brief de content din partea unui business prin intermediul platformei. Este primul brief trimis de un client, după 6 incercări nereușite cu alți clienți lipsiți de timp, în ultimele 3 luni. Ăsta e motivul pentru care m-am decis să scriu despre platformă deabea azi.

Ce face platforma de content briefing?

Platforma de content briefing scanează business-ul în căutarea informațiilor relevante pentru dezvoltarea unei strategii de content, marketing sau nu. Practica de briefing este adoptată cumva din zona de publicitate și este, după părerea mea, o chestie fără de care NU SE POATE FACE CONTENT MARKETING RELEVANT. Brands are publishers, right?

  • Identifică corect audienta;
  • Defineste clar obiectivele;
  • Stabilește mediul de difuzare;
  • Traseaza liniile de comunicare/content;
  • Menţionează cantitativul.

Ce conține platforma de content briefing?

Platforma este dezvoltată pe Lime Survey, un soft sursă deschisă, liber, specializat în zona de chestionare si research. Are aspectul unui chestionar step-by-step, iar ca durată de completare are aproximativ 15-25 minute, în funcție de complexitatea abordării de marketing.

Datele trimise în cadrul platformei sunt trimise în contextul unui angajament de tipul confidential disclosure agreement (CDA), ce poate fi semnat de Mediawrite, The Web Content-Media Agency și compania care trimite brief-ul.

Secțiunile, pașii, brief-ului sunt reprezentați de numărul de categorii informații necesare, ulterior, în procesul de construcție a unei strategii de content

  • Despre business/organizatie
  • Despre obiective
  • Despre audienta
  • Despre mediile utilizate
  • Despre cantitativ/timing
  • KPI – evaluare rezultate
  • Date contact

Beneficii

Oferă strategilor de content toate informațiile de care au nevoie pentru a dezvolta direcții coerente de content. Fără detalii uitate, fără elemente ce nu au fost luate în calcul în momentul în care s-a luat decizia de strategie pe content. Teoria spune extrem de multe în domeniu, dar distanța până la punerea in practică și execuție este foarte mare. Platforma de briefing de content rezolvă, pe deplin, aceste inconveniente.

Oferă producătorilor de conținut informația atât de necesară în activitatea de zi cu zi. De la informații esențiale despre business-ul marketat, până la concurență și contextul în care se derulează activitatea de content,, alături de indicatorii de performanță necesari evaluării performanței.

Oferă oamenilor de comunicare online – care uneori sunt și content producers – toate informațiile de care au nevoie pentru a cristaliza acțiunile lor în jurul unor obiective concrete și măsurabile, intr-o zonă în care există foarte multe variabile și necunoscute.

Oferă online marketing managerilor o experiență interesantă cu privire la marketingul online al unui business prin trecerea în revistă a business-ului. Cum am analizat platforma pe toate părțile, am descoperit că utilitatea ei nu se opreste doar la briefuirea unui content producer, agenție sau freelancer, ci merge până la reevaluarea marketingului online.

Dacă ești curios, poți testa platforma chiar aici. Orice feedback este bine venit in contextul în care, în 2014, intenționăm să lansăm o noua versiune.

Monetizarea conținutului, moartea pasiunii – Partea#3

clabucel
Sursa – https://www.iqads.ro/a_26756

De mai mult timp vreau să scot in evidență o serie de practici ale marilor branduri din punctul de vedere al contentului. În urmă cu aproximativ o lună, în căutările mele prin prezențele online ale brandurilor românești am dat peste Dero.

În prezența online a brandului am regăsit modelul perfect de așa nu.

Lipsa timpului nu mi-a permis să scriu atunci pe subiect. M-am reîntors la el azi, odata cu evenimentul organizat zilele trecute de brand în clubul Fabrica din București. Acel eveniment a pus capac.

Context

Piața de detergenți din România este estimată în momentul de față la 140-170 mi euro. În 2008, piața a fost estimată la 240 mil. Deh, criza.  Dero este un brand dintre cele mai notorii în Romania – care întâmplator se confundă și cu categoria, ideal de marketing si comunicare. A apărut în Romania pe vrema lui Ceaușescu iar ulterior, în 1996, a fost preluat de Unilever.

Lider ca volum vânzări în 2012, Dero bate acolo unde românii cheltuiesc anual intre 7-9 euro pentru detergent – conform unor estimări ale redacției Zf.ro.

Deci bani de comunicare sunt.

Intrigă

Dero invitatie eveniment Fabrica

Cum spuneam la începutul acestui text, în urmă cu aproximativ o luna am dat iama prin prezențele online ale unor mari branduri românești și m-am oprit asupra unuia, prin prisma minusurilor din punctul de vedere al contentului – atât în cadrul site-ului, cât si în abordarea comunității de pe Facebook.

Spală românește

Spală românește este o activare a brandului prin diverse locații din țară, care în București a ajuns la Adfel cu o activare altfel, cum o cere și natura eventului.

dero-content-marketing-street-deliveryPeripețiile în mediul urban ale acestui Clăbucilă, veritabil hipster, urban și cu venituri cu mult peste medie, dar nu numai, nu se opresc aici.

Casapedia.ro

Un proiect extrem de interesent al Unilever. Ar merita chiar și un premiu. Un veritabil proiect de content marketing, însă bazat pe întrebări trimise de utilizatori, în cadrul căruia compania (Unilever) construiește o comunitate a consumatorilor produselor, în jurul unor probleme products related. Ce mi-a plăcut mai mult în proiectul ăsta este secțiunea Condica petelor. De ce? A reușit sa câștige poziții foarte bune pe căutările de tipul cum scot petele de…  

Toate cele menționate mai sus ți se par interesante, știu, dar în continuare vei vedea că lucrurile, din ignoranță, nu sunt chiar asa colorate.

Ceea ce probabil e numit intern content marketing nu e content marketing.

Deznodământ

În contextul în care 96% dintre români declară că utilizează internetul pentru informare, iar logica îmi spune ca în mediul online brandul ar trebui cumva să răspundă și să se comporte ca atare, prin site-ul, cartea de vizită a produsului, lucrurile nu stau deloc așa.

Atenție – eu nu fac aici un exercițiu de deontologie, profesionalism sau morală. Pun toate acțiunile brandului, atât din offline cât și din online în contextul unor minusuri pe partea de content. Fac asta în cadrul seriei de postări cu titlu sugestiv: Monetizarea conținutului, moartea pasiunii.

Raftul Dero – dero.ro

Celălalt punct de bază, după Facebook, al marketingului online din zilele noastre este site-ul produsului. Gândițivă că nu exista pe internet nicio altă sursă de informații cu privire la produs. Și e importantă informare conform studiului citat mai sus.

Cam așa arată pagina produsului principal

site-ul-dero-pagina-produs-1

Probabil vă intrebați unde ajungem când dăm click pe acel link de ingrediente si precauții. Iată, mai jos, ce putem afla despre produs.

site-ul-dero-pagina-produs-2

site-ul-dero-pagina-produs-3Atât și nimic mai mult.

Mă rog, mai exista un list al bucuriilor aduse de produs. Aș fi pus acolo un list al spălăturilor ce pot fi făcute cu acest tip de detergent – manual, automat, temperatură apă, tipuri materiale, etc. Alte chestii pe care, sincer, eu unul nu le cunosc.

 

Celelalte produse ale lui Clăbucel, parfumate, iarăși, păstrând aceași direcție, păstrează și lipsa de informație relevantă. Căci, da, compoziția produsului în termeni greu de înțeles, nu este content marketing.

site-ul-dero-pagina-produs-4

În plus, față de paginile produselor clasice, bazate pe ozon, cele bazate pe parfum conțin o listă a unor articole, mai puțin aranjate, despre plantele și parfumurile detergenților.

Hai să aruncăm o privire prin paginile cu informații despre parfumurile Dero.

site-ul-dero-pagina-produs-5

și, mai departe pe levănțică

site-ul-dero-pagina-produs-6

 

Antiseptic, vindecă cicatricile, dezinfectează și curăță. De ce aș vrea ca hainele mele să miroasa alike? Ce marketăm cu acest content, despre ce vorbim? Parfumul? Planta? Utilizarea ei?

Aș zice că parfumul, iar contentul nu mă prea face să-mi doresc acest parfum, că nu prea mă face să visez, să mi-l imaginez.

… pentru ca în final să dăm peste o variantă de Dero cu 5 plante despre care nu s-a mai scris și, drept urmare, nu le știm.

site-ul-dero-pagina-produs-8 Ozon, ce parfum…

Că din site-ul de prezentare a detergentului Dero lipsește cu desăvârșire orice mențiune cu privire la ozon mi se pare crimă fără pedeapsă. Că din online-ul românesc lipsește cu desăvârșire informație despre detergenții cu ozon mi se pare oarecum natural. Nici măcar web publisherii mari, serioși, n-au fost capabili să scoată vreun material serios pe acest subiect. Și, credeți-mă, e de scris mult pe acest subiect, uitați-vă un pic pe afară.

Că formula lui Dero „cu ozon”, e eco, energy saving, detergent saver și-n ultimă instanță că te ajută să economisești nicio vorbă.

Content lipsă?

Am urmărit cu atenție contentul comunității Dero de pe Facebook. Am urmărit și contentul Casapedia. Pe Casapedia, limita maximă pe care o atinge contentul este aceea în care userii intreaba, iar brandul răspunde cu ad și „comunitatea” cu răspunsuri exhaustive.

site-ul-dero-pagina-produs-9
Captura din pagina de intrebari si raspunsuri, pagina in care este afisat un spatiu de promovare a produsului. Practica asemanatoare cu publicitatea.

Contentul către care este trimis utilizatorul în cadrul acestui Casapedia este, în fapt, un ad. Publicitatea contextuală nu este content marketing.

site-ul-dero-pagina-produs-10

clabucel-pic-1
Sursa – https://www.iqads.ro/a_26756

Clăbucel a ucis cu sânge rece content marketingul. Branded entertainment-ul a luat-o înaintea contentului.

Baloanele de săpun au luat locul argumentelor.

Moartea pasiunii despre care scriu în această serie de postări spre asta bate. Monetizarea contentului nu poate fi făcută în astfel de condiții.

Nu este un caz singular. Povestea este generalizată la mai toate prezențele online.

Publicitate de tipul in your face, peste contentul site-urilor, este singura modalitate prin care văd managerii brandurilor să monetizeze pasiunea pentru content.

 

Content în online marketing nu e SEO!

De departe, cea mai întalnită greșeală în online marketing este aceea de a considera content use-ul ca fiind o acțiune de SEO. Cumva, nu știu cum, dezvoltarea practicilor de marketing online a comis o greșeală colosală – a adoptat optimizarea contentului înaintea contentului.

Urmăresc de ani buni cum evoluează serviciile oferite de agențiile de web sau marketing online, numite în ultimii ani agenții de digital, și observ o chestiune foarte, foarte greșită. Advice-uri cu privire la dezvoltarea de content vin din partea oamenilor de SEO, îmbracăte ca practici aparținând SEO.

Dezvoltarea de content/conținut nu este SEO

Termenul de SEO apare documentat, pentru prima dată, în 1997. Content use in online, marketing sau nu, se făcea înainte de apariția documentată a practicii SEO.

Rolul unui motor de căutare îl știm cu toții. În early days-urile internetului motoarele de căutare nu aveau performanțele pe care le au azi. Optimizarea pentru motoarele de căutare era atunci un must și prin prisma dificultăților tehnice și a capacităților limitate ale motoarelor de căutare. Astăzi, știu site-uri din .ro ce incalcă grav normele SEO, iar rezultatul este unul surprinzător: prin content, poziții de top pe cuvinte de căutare pe care se luptă zeci de site-uri ce respectă cu strictețe normele SEO.

Dezvoltarea de content/conținut nu este nici măcar SEM

Contentul/conținutul (informația) are alte obiective, are multe alte funcții și obiective, are multe alte beneficii decât sec-ul „marketing în motoarele de căutare”. Aici este o mică/mare diferență care, dacă vreți, ține de etică și de best use-ul internetului și al instrumentelor sale.

Am auzit zeci de proprietari de business-uri care vor să dezvolte content pentru SEO, dar foarte rar aud că vor să comunice prin content. Că vor sa se prezinte prin intermediul internetului și nu doar să facă SEO sau SEM.

Iar vina pentru situația asta aberantă aparține, în exclusivitate, celor care au făcut bani din SEO în ultimii ani, educând clienţi în astfel de hal.

D-aia… lucrurile merg prost

D-aia când incerci, în momentul de față, să spui unui business owner că trebuie să prezinte informații despre el și business-ul său, cu deosebită grija pentru vizitatorii site-ului, se va uita la tine ca un vițel la poarta nouă.

D-aia arată site-urile business-urilor românesti in halul în care arată – părăsite, ignorate, făcute în grabă, intreținute odată la 3 ani, atunci când sunt refacute, ca niște pliante ce nu pot fi modificate, orientate către manipularea rezultatelor Google și deloc către comunicare și experiența vizitatorilor.

De parcă Google ar fi clientul lor și nu Popescu sau Ionescu. Implicit, pe astfel de site-uri rata de conversie a motoarelor de căutare este mai mare decât rata de conversie a utilizatorilor.

Monetizarea conținutului, moartea pasiunii – Partea#2

Acum câțiva ani, nu mulți, am citit indicațiile unui incubator de afaceri din România: …nu acceptăm proiecte/business-uri focusate pe conținut…. Mi-am zis atunci că au dreptate.

Acum îmi dau seama cât am greșit.

Content framing-ul este cea mai mare afacere a mediului online.

A fost dintodeauna, dar e nevoie de ceva imaginație să-ți dai seama de asta. Ce au în comun unele dintre cele mai de succes site-uri din lume în momentul de față? Răspunsul este unul simplu: content framing.

  • Facebook: cea mai mare echipă editorială din istoria scrisă a umanității – plăți către autori = 0 USD 
  • Motorul de căutare Google: cel mai mare publisher din istoria omenirii – plăți către autor = 0 USD 
  • Youtube.com: cel mai mare post TV din istoria televiziunii – plăți către autori/producători = 0 LEI (în cel mai bun caz, split revenue) 
  • WordPress: cea mai populară platformă de publishing din istoria omenirii – plăți către autori = 0, încasări 0 în acest caz, dar venituri sunt. 
  • X whatever site de content share: miliarde de afișări lunar, încasări ads – plăți către autori = 0 

Ce fac ele de fapt? Content framing… 

Și-atunci de ce monetizarea contentului este moartea pasiunii?

Simplu: Trebuie s-o faci foarte bine. În cazul unui site de content de nișă, proporțiile sunt mult prea mici pentru a-i genera succesul. Mai ales dacă nu te afli în english world.

Îmi aduc aminte în urmă cu mulți ani, pe la începuturile mele în mediul online, am făcut cel mai activ blog internațional de news în limba engleză. Un proiect de publishing pe un blog, folosind același principiu al content framing-ului.

CBS, NBS, CNN, toți marii publisheri internaționali depuneau eforturi să țină updatat blogul internațional dezvoltat de mine – cu puțin ajutor, ce-i drept. Ce făceam? Content framing.

Google a închis blogul, acesta fiind pe platforma Blogger, probabil echipa de tehnic din spate s-a speriat de viteza cu care apăreau noutățile în cadrul acestui blog…

Publicitatea, moartea pasiunii.

M-am tot întrebat în ultimii ani, atât în perioada de boom economic din România, cât și după, cum e posibil să termini psihic clienții/audiența prin publicitate agresivă – pe deasupra contentului – iar în content să nu bagi mai nimic.

Asta cred c-ar trebui să înțeleagă responsabilii de spendul companiilor în online media, de pe la noi și chiar de pe-afară: că degeaba bagi bani în content framing (publicitate), dacă în content deloc…

Modelul actual al monetizarii conținutului, în contextul democratizării publishingului și al independenței față de „the big boys”, este unul învechit. Rău de tot.

Interviu cu Gabi Nistoran (Web-analytics.ro) despre content și Google Analytics

Gabi Nistoran, fondator și susținător al Web-analytics.ro, este online marketer specializat în web analytics și performance marketing, fiind Google Advertising Professional (AdWords & Analytics Qualified Individual).

Contentpedia: Ce poate indica GA cu privire la content?

Gabi Nistoran

Gabi Nistoran: Una dintre secțiunile principale din Google Analytics este despre content. Putem vedea ce conținut din site are succes, generează engagement, fidelizează vizitatorii sau îi face să se aboneze și la alte canale (newsletter, RSS, social media etc.).

Pe lângă afișările paginilor, poate fi setat să indice și ce fac vizitatorii în acele pagini (de exemplu dau Play la video, descărcă un pdf sau se abonează la newsletter).

Un site de conținut trebuie să își seteze în analytics obiective (Goals) de engagement, de exemplu obiectiv ca vizitele să aibă peste 5 pageviews sau o durată de peste 3 minute, și apoi să urmărească ce conținut și ce surse de trafic au reușit să genereze astfel de vizite.

Foarte interesante mi se par și rapoartele de Site Search, în care vedem ce se caută în site-ul nostru, pentru că apoi să creăm content pe subiectele căutate sau să îl evidențiem mai bine în site, dacă îl avem și totuși vizitatorii nu îl găsesc prea ușor.

Să nu uităm nici de features mai noi din GA, precum Content Experiments care ne ajută să testăm în același timp mai multe versiuni pentru aceeași pagină ne spune care dintre ele are succes mai mare în îndeplinirea obiectivelor site-ului.

Contentpedia: Ce concluzii simple putem trage despre content cu GA?

Gabi Nistoran: În primul rând m-aș uita la ce aduce vizite (Traffic Sources & Landing Pages), ce conținut menține vizitatorii pe site (Visitors Flow) și ce îi face să revină. Putem observa pattern-uri, de exemplu cum articole la care nu ne așteptăm aduc mult trafic din motoare de căutare și astfel știm în ce fel de conținut să investim în continuare.

Apoi, cu ajutorul Advanced Segments putem compara segmentul celor care au văzut multe pagini din site vs. al celor care au văzut puține. Toate aceste date ne ajută să creăm conținut de succes și să știm unde e mai eficient să îl promovăm.

Contentpedia: Ce rol are contentul în marketing-ul online al unui business?

Gabi Nistoran: Cred că are un rol major care va face diferența între un business care are doar un site „carte de vizita” și pagini inactive în social media, și un business care reușește să își țină potențialii clienți aproape. Content-ul este potrivit și pentru poziționarea unui business.

Contentpedia: Merită investit în content dpdv eficientă (în comparație cu alte acțiuni de marketing online – Adwords, alt tip de ads, social media, etc.)?

Gabi Nistoran: Este unul dintre cele mai eficiente canale de marketing online. Să nu uităm că acesta ajută și la succesul altor canale, precum SEO, social media sau email marketing. De asemenea, pagini cu conținut mai bun vor duce în timp costuri mai mici de AdWords pentru același trafic. Metodele intruzive de marketing online funcționează pe termen scurt, spre deosebire de content marketing care aduce valoare adăugată și pe termen lung.

Content si e-mail marketing.

Sunt e-mailurile doar niște notificări ce transportă link-uri către paginile de internet unde este publicat contentul sau unde se află conversia? Calitatea contentului utilizat în e-mail marketing poate fi cauza lipsei performanței. Între e-mail marketing de tip „link către o pagină” și content publicat exclusiv via e-mail stau procente bune de performanță.

Personal, eu am convingerea că e-mail marketingul este în momentul de față unul dintre cele mai puternice instrumente de comunicare digitală. Argumente sunt multe. De la cost eficientă până la capacitatea interesanta pe care o are: segmentare și legătura cu clienții.

Segmentare audiențe

Ce poate să-și dorească mai mult un marketer sau business owner decât să aibă un canal de promovare ce-i permite să comunice „pe grupuri”?

Grupurile de audiența nu trebuie formate exclusiv din criterii ale business-ului (de genul: a cumpărat, n-a cumpărat), ci în baza unor „criterii umane”, ce aparțin audienței și sunt mai apropiate de domeniul media sau sunt simple definiții ale audienței.

Segmentare audienta email marketing
Exemplu segmentare baza date email marketing a unui magazin de produse pentru animale. Petshop. In acest caz, cuvintele de segmentare sunt: „cei care au pisici”, „cei care au caini” „cei care n-au animale”

Cuvinte de segmentare

Prin cuvinte de segmentare vor fi denumite diversele grupuri ale audienței business-ului. Știți tag-urile site-urilor ce sunt? Același principiu se aplică și în cadrul segmentării bazei de date. În loc să tag-uiesti posturi de blog, tag-uiesti clienți si potențiali clienți – audiență a unui business.

Cea de mai sus este explicația simplă. Concluzii mai complexe puteți trage la o lectură: semantică, semiotică, definitie cuvant „polisemantic” si omonimia și polisemia.

Marea problemă în email marketing segmentat este cea legată de faptul că posibilitățile sunt aproape infinite. Când spun infinite, mă refer la faptul că se pot creat atât de multe segmente bazate pe atât de multe criterii încât este oarecum imposibil de găsit the right choice.

Câte segmente trebuie să aibă bază de date email marketing?

N-aș ști să dau un număr corect de segmente ce trebuie făcute pe o bază de date a unui business. Am lucrat și cu baze de date cu 1-3 segmente, dar și cu bd-uri cu peste 38 de segmente. Ce trebuie luat în calcul când se face segmentarea este faptul că pe fiecare segment și combinație de segmente ce pot fi făcute, business-ul va trebui să susțină investiția de comunicare. 

Cu cât sunt mai multe segmente, cu atât efortul este mai mare. Să susții comunicarea și baza de date updatata pe 10 segmente ale unui brand/business, credeți-mă, e lot of work.

Segmentare baza date email marketing
Exemplu segmentare email marketing facuta de un serviciu catering cu livrare.

Pe baza de date a unui serviciu de catering, din categoria celor care aduc mâncare la birou se pot face de departe sute de segmente. Iar grupurile astfel formate vor genera nișe de comunicare.

  • Comunicare cu cei care preferă pizza capricciosa; 
  • Comunicare cu cei care comandă pizza; 
  • Comunicare cu non clienti care citesc bloguri culinare;
  • Și, nu în ultimul rând, comunicare cu cei care lucrează, de exemplu, în industria de IT și care comandă salate; 

Și ca meniul să fie complet, mailurile trebuie să ajungă în inbox-ul corporatiștilor cu câteva ore înainte de prânz :-) Nu exagerez când spun că așa se pot obține rate de conversie de peste 75%. 

Content/comunicare și cuvinte de segmentare

Avem grupuri de oameni pe care le identificăm cu cuvinte de segmentare. Prin comparație, cu Adwords poți comunica cu userii (contra cost) cam pe același principiu: pe cuvinte (de căutare). Cuvintele sunt foarte importante.

În general, din ce newslettere de la noi am analizat, nu se face o comunicare de nișă, bazată pe cuvinte de segmentare. Dpdv content, all they know iz „our products/services&discounts”. De-asta și rate de conversie atât de mici încât trebuie să folosești virgulă.

Email product placement promotie conversie in email marketing

Contentul unui newsletter NU este tot aia cu product placementul. Product placementul în email marketing se poate face în paralel cu contentul efectiv și cu comunicarea.

  • Comunicare – atunci când business-ul/brandul anunță că și-a luat o pisică în birourile de la marketing; 
  • Content – atunci când business-ul/brandul are content; 
  • Product placement – atunci când business-ul/brandul scoate în față produse; 
  • Promoție – atunci când business-ul/brandul comunică o promoție la produse;

Email marketing content

Veșnica întrebare: ce înseamnă content?

În acest context, content înseamnă media custom made, dedicată unor grupuri de oameni identificați prin cuvinte de segmentare. 

Web media este ceva complex. Poate fi dezvoltată prin: writing/copywriting, fotografie, producție video, audio și cam orice altă modalitate ce are ca rezultat final publishing web. Content înseamnă chiar și comunicare a companiei în unele cazuri.

Content pentru o pizzerie cu livrare din București, pe niște cuvinte segmentare de genul pizza, capricciosa, tradițională, picantă ar putea fi în jurul informațiilor detaliate despre produse și ingrediente, istoria pizzeriilor, alimentație sănătoasă, etc. Dacă adăugăm în lista cuvintelor de segmentare și cuvântul IT-iști, adica un segment al celor care lucreaza in industria IT, subiectele ce pot fi abordate în dezvoltarea de content sunt exponențial mai multe. Chiar si tonul comunicarii se schimba radical.

Strategie de e-mail content marketing

Provocările sunt pe de-o parte legate de a găsi tematica și subiectele, iar pe de alta parte de a reuși să dezvolți un content calitativ. Strategia de content este făcută de content strategist, iar execuția ei de content producer (oricare ar fi el). În mod evident, proprietarii business-urilor și oamenii de marketing din companii se pot implica în dezvoltarea strategiei de content. Chiar ar fi indicat să se întâmple asta.

Note:

Din păcate nu există încă o platformă de email marketing care să limiteze numărul de newslettere trimise către un anumit cuvânt de segmentare (adică către un grup de useri), iar astfel apare riscul, dacă nu se lucrează cu atenție, ca numărul de mailuri pe care le primește un utilizator să fie foarte mare. Adică, un client al unei pizzerii s-ar putea să primească câte un newsletter pentru fiecare tip de pizza comandată – dacă pizzeria face content marketing pe fiecare segment.

Spuneam de un canal gratuit de comunicare cu clienți și potențiali. Acesta există, se numește email marketing. Care e problema de, în general, email marketingul nu dă rezultate?

  • Lipsa segmentării sau o segmentare slabă/proastă; 
  • Content/comunicare lipsită de inspirație; 
  • The product sucks.

Monetizarea continutului, moartea pasiunii – Partea#1

Cine n-a avut macar o idee de content, geniala, fantastica, a unui site de… pe care sa se scrie despre… in care proprietarii de business-uri sa se poata promova si-n care oamenii sa scrie din si cu pasiune….

Este ca un cliseu in randurile celor care cocheteaza sau nu cu online-ul sau in randurile celor ce stiu ce-i ala un blog sau site. Eu, personal, am auzit zeci daca nu sute de idei de content/sites nisate in ultimii ani.

Contentul de calitate este apreciat, dar nu sunt dati nici doi bani pe el.

Asta se intampla atat in partea consumatorilor de content, cat si in partea potentialilor investitori (advertiseri – business sau agentie). Se intampla atat in dot ro cat si la nivel international.

Un mega guru din US in media, in varsta de 50 si ceva de ani a declarat la o conferinta internationala cum ca s-a gresit in the first place atunci cand online-ul, in urma cu cativa ani, a gonit cu viteza luminii catre free acces la tot si toate produsele de media, mizand pe CPM si trafic.

Spatiile de media online au crescut exponential in ultimii ani (iar Google si-a bagat coada si acolo), iar felia de tort a spendului ce hranea productia de media, nu numai ca s-a micsorat, dar chiar a si disparut in unele cazuri. Trend international, nimic romanesc in asta, inca. Dar viitorul rezerva surprize publishingului romanesc – nu s-a vazut nimic, inca.

ACTA a fost câh!..

Imi aduc aminte de comportamentul oamenilor in jurul acestui tratat…

The Anti-Counterfeiting Trade Agreement (ACTA), is a multinational treaty for the purpose of establishing international standards for intellectual property rights enforcement. The agreement aims to establish an international legal framework for targeting counterfeit goods, generic medicines and copyright infringement on the Internet, and would create a new governing body outside existing forums, such as the World Trade Organization, the World Intellectual Property Organization, or the United Nations.

Mizeria din media e, iarasi, câh!..

Imi aduc aminte de multa dezinformare, de multa prostie, de tineri (sau nu) pur si simplu revoltati de ACTA – pe care nu-l intelegeau pe deplin. Pe aceasi tineri ii vad acum protestand cu privire la calitatea slaba a web-media, a mizeriilor din presa si a altor chestiuni conexe. Toate subtil conectate cu valorile artistice si cu judecati de valoare creativa si intelectuala. Ba, mai mult, ii vad gata sa sara la gatul managerilor corporatisti incompetenti ce au generat starea de fapt.

Tot ei, revoltati, sunt cei ce critica acum in barba lipsa de protectie oferita din partea institutiilor romanesti atunci cand vine vorba ca le-a fost furat vreun text de pe blog.

Dreptul la onoare, reputatie si intimitate…

Astea sunt, sintentizate, motivele invocate de The Anti ACTA Movement – activa si la noi prin 2012. Sunt chestii garantate de Declarația Universala a Drepturilor Omului.

As adauga, cu curaj: jur ca nu fac, se stie ca nu fac, dar lasati-ma s-o fac in intimitate. Evident, asta este doar o opinie, nu mi-am propus sa dezbat drepturile omului aici.

Cum monetizam totusi pasiunea (ca sa nu moara)?

In primul rand trebuie sa o intelegem. Trebuie sa intelegem ca pasiunea da nastere, este creatoare. Nu consuma, ci genereaza. Este un punct esential de intalnire intre oameni, schimba, remodeleaza si aduce plus unei societati – poate chiar o impinge in fata.

Adevaratele pasiuni ce genereaza content de calitate au nevoie de respect si recunoastere, iar asta se traduce in bani, nu in like-uri.

Paradoxal si capitalist vorbind, brandurile vor sa cocheteze cu pasiunile utilizatorilor/consumatorilor, dar calculeaza ROI-ul canalelor online cu grija, daca o fac, cand o fac. Si-atunci, fie canibalizeaza spatiul din monitoare, fie arunca ad-uri in miliardele de afisari ale site-urilor si vad de unde sare pestele cel mai mare.

Marketingul continutului

2 lei pe content, 18 pe marketingul produsului de content – spre vanzarea spatiilor de ads.

O spunea Henry Ford (n. 30 iulie 1863- d. 7 aprilie 1947), autor al unui nou mod de organizare a producției industriale, cunoscut sub denumirea de fordism. Cam asta este modelul de la noi, din dot ro. Combinatii, uneori dubioase, discount-uri, comisioane, achizitii facute cu cap de tabla.

Paid access

Si-aici marketing al produsului, cat cuprinde si, marea dilema, de ce sa platesc cand pot accesa free in alta parte. Si-atunci, trebuie sa ai un produs extrem de calitativ. Ceea ce imi aduce aminte de combinatia facuta de un furnizor de acces pe cablu la tv, care a cumparat in exclusivitate drepturile de difuzare pe meciurile nationalei. Tare curios sunt care sa fi fost cresterea dpdv numar abonati, din moment ce romanii sunt obisnuiti, si pe buna dreptate, sa vada meciurile nationale gratuit.

Proiecte speciale

Si-aici lucrurile se complica extrem. Ceea ce agentiile de publicitate sau web prezinta clientilor ca fiind un proiect special creativ/inovativ, este, in fapt, o practica normala in mediul online. Vorbim de content. Branded content, custom content, blogging, custom media, etc. Problema este ca sunt toate proiecte de short-term, de tip campanie si din care lipseste, cu desavarsire, factorul esential: pasiunea pentru content.

Si uite asa moare si pasiunea…

Aceasta este un prim post dintr-o serie mai lunga pe acest subiect.

Poate fi manipulat Google prin content?

Da. Google poate fi manipulat prin content. Dar asta nu este important ( :-) ). Important este de ce. De ce si-ar dori cineva sa dezvolte continut, sa aloce resurse pentru a manipula un motor de cautare?

De ce s-ar chinui cineva sa studieze, sa analizeze, sa testeze, sa se documenteze, sa planifice si sa execute o strategie de content pentru a manipula rezultatele unui motor de cautare precum Google?

De ce sa manipulezi Google?

Its about money. A lot of money. Sunt extrem de putine persoane ce incearca sa manipuleze motorul de cautare din alte motive decat cele strict legate de bani. Publicitatea contextuala – in Google – este cea mai eficienta metoda de publicitate cunoscuta vreodata de industria de publicitate.

Cati bani se invart in jurul celei mai eficiente metode de publicitate din istoria ever a publicitatii?

Se invart multi bani in jurul ideii de publicitate contextuala, dar in nici-o zona atat de multi precum in jurul contextului cautarii facute de utilizatori. Dupa Google, diferitele agentii si specialisti ce vand visul primei pozitii in Google prin prisma serviciilor de SEO.

Google ofera accesul in fereastra prin care trece, contextual, tot traficul internetului, agentiile si specialistii in SEO ofera, fara sa garanteze, un loc intre cele 10 pozitii esentiale.

„Nimeni nu poate garanta prima pozitie” (in afara de Google)

Este cunoscuta expresia printre majoritatea oamenilor care lucreaza in online. Sta de ani buni in paginile de suport ale Google si along the way a ajuns in discursul tuturor.

Cel mai pervers mod de a profita (pentru ca its about money in contextual promotion, right?) este acela de a folosi ceea ce cei de la Google declara/sustin (fara probe ce-i drept), pentru a justifica incapacitatea de a manipula Google – in folosul unui business pentru care lucrezi, prin intermediul tehnicilor de SEO.

Cum poate fi manipulat cu adevarat Google?

Raspunsul este mai simplu decat ni-l dorim.

Uneori ne este mai greu sa credem ceva simplu in detrimentul a ceva complex, cum ar fi teoriile si terminologia utilizata in disciplina de SEO. Google isi asuma rolul de cel mai bun motor de cautare, iar calitatea continutului ce il ofera in primele pozitii vine ca o recunoastere pentru echipele de ingineri ai Google.

Cel mai important lucru ce se petrece in momentul de fata cu Google este cel legat de o oarecare democratizare a rezultatelor. Nu numai formulele de calcul si altgoritmii Google sunt cei care decid calitatea, ci si utilizatorii prin intermediul interactiunii cu continutul, fapt ce ridica, din nou, vesnica problema: calitatea continutului.

Si-atunci: dezvoltand continut de calitate putem manipula Google? Logica spune ca da, iar practica ultimilor ani in zona de content imi spune iarasi da.