Rata de conversie (conversion rate) pe înțelesul unui CEO

Internetul are vreo 30 de ani, iar rata de conversie ca și concept are, cu aproximație, 20 de ani.

A apărut pentru că cei care făceau business pe internet, vânzări / generare de lead-uri, s-au lovit cu capul de marea întrebare din business: care efort de marketing îmi generează rezultate.

Există mai multe modalități de calcul al ratei de conversie, însă cea mai populară și general acceptată este următoarea: dacă aduci 100 de vizite pe un site, iar una dintre vizite generează o vânzare, ai o rată de conversie de 1%.

Rata de conversie = nr vânzări / vizite

1.Rata de conversie indică cât de bine s-a făcut marketing

Cu cât mai mare o rată de conversie, cu atât înseamnă că marketingul este brici. Adică o anumită acțiune de marketing este justificată pentru că este inspirată. Marketingul digital nu este ficțiune tehnologică. Azi pui la vânzare, iar mâine afli și de ce nu se vinde. Nu există scuze pentru o rată de conversie mică.

2.Creșterea sau scăderea ratei de conversie se datorează unui cumul de factori

De la preț la produs, de la sezonalitate la comunicare, de la brand la condițiile din economie. Toate influențează rata de conversie. Internetul și digitalul nu sunt spații mistice, SF, în care dacă faci marketing și comunicare vinzi orice și oricum. Ele sunt un Eldorado în care trebuie să te duci pregătit cu lopeți ca să ai cu ce să sapi. Dacă iei și un picamer ai șanse mai mari… să crești rata de conversie.

3.Rata de conversie este transformare digitală a felului în care o companie face business

O companie în care deciziile de business și marketing sunt guvernate de rata de conversie este una care se mișcă în timp real. Adică cu viteză. Digitalul și internetul asta au adus: circulația informației de business cu o viteză uluitoare. Niciodată în istorie nu au existat condiții mai optime pentru a face business.

PS: conținutul ofertei (contentul) joacă un rol important în ecuația ratei de conversie

Brandurile aburesc audiențele prin intermediul rețelelor sociale.

Adică spală creierul oamenilor.

Un brand, n-are suflet, nu vorbește, nu gândește, n-are cap, trunchi, picioare. Dar pe rețelele sociale, brandurile, par, împotriva decenței gândirii umane, să vorbească… Dar în realitate, în spatele lor, sunt doar oameni, de PREA multe ori alții decât cei care tre să fie.

Un brand e ca un idol. E ca o icoană.

Între Dragnea, care manipulează, și un brand care „comunică”, este o diferență fix-pix. Și nu că eu aș fi anti PSD. PSD-ul în zilele noastre e cu 101 clase peste toată „dreapta” românească.

Zic și io’ așa…

Luați idealul revoluției din 1989: ați mințit poporul cu televizorul! Ăia și-au vărsat sângele pentru un gram de libertate, iar tu, ca brand, te bagi în spațiul public și începi, prin intermediul rețelelor sociale, prin intermediul paginilor de brand, să minți în fel și chip audiența… adică poporul. Faci icoane, faci branduri care „vorbesc”…

Faci fix ce au făcut comuniștii și mașina de propagandă: faci „comunicare”… ceaușescu nu a murit, încă, e încă prezent în sală… n-a fost împușcat cum trebuie.

Oare spațiul public, în care brandurile „comunică”, nu e de interes național? Adică spațiul public nu e guvernat de nimic? Poate oricine să facă orice în spațiul public? Oare CSAT, care e un fel de forum al specialiștilor în comunicare, nu apără interesul național?

Dacă mâine, să zicem, vine cineva în piață, la Obor, și comunică ceva împotriva interesului național al staului român. Păi ăla e acuzat instant de nelegiuire. E acuzat, judecat și băgat la zdup.

Dar oare creativii din publicitate nu merită călcați pe degete de bocancul armatei române pentru că seamănă minciună și manipulare în spațiul public (împotriva interesului național)? Nu merită un glonț în cap ăla care practică minciună și manipulare? Nu merită să fie ciuruit de gloanțe, mai ceva ca în intervenția fundamentaliștilor islamici teroriști de la redacția Charlie Hebdo din Franța, un copywriter?

Zic și io’ așa… îmi dau cu părerea… Oare nu poți să faci business, antreprenoriat și marketing fără să manipulezi? Oare are comerțul și antreprenoriatul vreo legătură cu sufletul? Are comerțul suflet?

Cunoaște sufletul comerț?

Zi-mi tu: îți dau 2 parale, îmi dai inima ta? Adică renunți la toate idealurile tale, renunți la tot ce ești tu, pentru un preț modic și submediocru. Plus îmi dai libertatea ta pe care mi-o dai s-o calc în picioare… să mă cac pe ea… Îți nimicesc cu desăvârșire ființa. E OK? E un preț bun? E un comerț OK? E un deal bun ăla cu sufletu’? Faci acest pact cu mine?

Numai americanii, despre care Noica zicea că sunt niște lăcătuși mecanici, cred în branduri. Priviți absurdul zilelor noastre: toată lumea, toți specialiștii în comunicare se dau cu curu’ de pământ când aud de fake news, vai, vai, însă în rest se numește „comunicare” manipularea. Toți intelectualii sar ca câinii împotriva mașinăriei de manipulare pro rusească, dar în schimb, mașinăria de manipulare occidentală, euro-americană e ok…

E comunicare… e o industrie, iar dacă e industrie e ok. Că produce bani. Că dă locuri de muncă… Atât de limitat este idealul și orizontul intelectului occidental. Sistem de educație care să producă muncitori, adică un sistem de învățământ orientat către piața forței de muncă. Fie ea și piața de muncă în industria de manipulare. Adică industria de semănat minciună. E ok. Nu e nimic, nu e vreo problemă… nu e nicio problemă în faptul că semeni minciună… și culegi moarte.

Și nu că aș încerca să fiu mai catolic decât papa. Dar măcar mă străduiesc să iau în serios sensul Cuvântului: comunicare. Are vreo legătură acest cuvânt cu manipulare? Are vreo legătură el cu cuvântul minciună? Cu dusul de nas? Când dai unui om cartea ta de vizită, spui clar ce oferi. Nu minți. Pui pe spatele cărții de vizită, ce faci, ce oferi, cu ce te ocupi.

Iubești și practici minciună? Îți place advertizingul de rit american? Vine un militar și te calcă pe cap. Despre ce vorbim?

Hai să vorbim practic: eu intru pe Facebook și Google, bag banu’, mă prezint ca cel mai dintre cei mai, ca brand, fără să fiu tras vreo secundă la răspundere pentru statementul public, care e lipsit de realitate concretă, pe care îl fac. Un antreprenor, un om de afaceri (faceri și afaceri), un om de marketing care chiar se străduiește să ofere produse și servicii de top, la prețul cel mai avantajos, este efectiv călcat în picioare de reclama mea mincinoasă (că fac ads). Adică efortul unei echipe de marketing nu e recunoscut că vine unul și dă cu manipulare în piață…

Despre ce vorbim?

Vorbim despre comunicare sau manipulare? Că ea are loc în spațiul public, iar spațiul public este legiferat. Codul penal prevede și definește înșelăciunea. Prost în opinia mea, dar măcar e acolo ceva de mântuială…

Vă dau alt exemplu: un brand de bere face o promoție cu câștig sub capacul de bere la pet de 3 KG. Și-mi zice că dacă cumpăr, am să câștig. Păi, frățică, dacă e comunicare, îmi faci frumos calculul matematic / statistic și mi-l prezinți pe etichetă, în ad, în comunicare: ai șanse de 1/100000000 să câștigi premiul. Brandul ia frumos în calcul toate punctele de desfacere, apariția în media, volumul de vânzări și comunică frumos: ai șanse atât să câștigi premiul mare, ai șanse atât să iei premiul 2, șanse de atât să iei premiile mici. Cu aproximațe, dar măcar e comunicare nu manipulare. E o diferență ca între cer și pământ.

Vorbim de comunicare sau manipulare? Vorbim de minciună? Îți place minciuna? Păi vine un militar și te calcă pe cap. Vine și te dă cu capu’ de monitor, în timp ce stai la biroul tău corporatist și citești textul ăsta…

Mediawrite agency to launch a content network named: Titled

I’ve been thinking a lot, and very hard, in the last 10 years about content, digital and internet. At this extremely powerful trio… Since 2009, when I thought that the technical challenge of building websites and publishing tools for the content to be distributed to the right audience will be overcome, I’ve had a lot of ideas. One of these ideas was to start the Mediawrite agency – a digital content agency. Most of the ideas I’ve had along the way were oriented towards business, marketing and communications in the digital.

But this fantastic trio: the content, the digital and the internet can do much, much more…

I’ve said to myself at some point in these 10 years that we should all be glad that we live the biggest revolution in the history of literature. That’s why a content network should be build…

Why a content network?

Well… the dream of building an encyclopedia that holds the human knowledge and valuable information is not something new, in the history of mankind there were many attempts. Let’s be clear about it: a content network is an encyclopedia. At least that’s how I see it to be built by Mediawrite agency, and this is one of the properties of this content network.

I’m not going to debate a lot around this idea about the difference between an encyclopedia and a contentpedia. Content holds information, information holds more than knowledge.

How does it work?

The Titled content network is based on a punctuation sign that marks the existence of a title within a certain published page, and by that title there is a piece of content on that page.

The punctuation sign is: ~

The origins of this sign goes back to the Latin „titulus” , meaning „title” or „superscription”. I’m not going to talk a lot about this. It is as simple as: all content is titled.

By placing the title sign in front of a word or group of words on a digital property, published on the open web, you:

  1. Mark the entitlement and existence of a piece of content;
  2. Mark a piece of content that is addressed to the public;
  3. Mark your intention and agreement to be published on the Titled content network.

The three simple principles of the Titled content network:

1. The content network will not try to store the content, but it will be about the aggregation of titles. At the heart of every piece of content sits a title. The Titled content network will store, present and distribute all these headlines in a smart way.

2. The content network proposes a punctuation sign, which is in line with the digital age of the internet, web domains, and website publishing, independent of any authority. By this we maintain a delicate principle of freedom, and also a fundamental right, and very important one, of being recognized as the author of a piece of content.

3. The Titled content network will try to offer knowledge on any topic, on any domain, to every individual, on any known part of the known and unknown world. The Titled content network is not about owning that knowledge but rather about doing a great job in the field of content management.

There are many more other innovative ideas we have regarding this content network @Mediawrite (content agency),  but it would take a lot of time and energy to explain all these concepts,  and this article just intends to announce the upcoming project.

~When the Titled content network will be launched?

Well, Mediawrite agency is a digital content agency.

We can design a content network, but we’re not experts on web technologies and development.

With our current know-how we can launch the project late in 2019, with the capacity to manage and aggregate a few million titles / web pages.

If you like this idea, join the Titled content network as an investor, as a user or as a content author click here.

De ce content marketingul nu e despre a aburi audiența?

Content marketingul este un concept apărut ca idee în SUA, odată cu dezvoltarea internetului. A cunoscut o dezvoltare puternică de-a lungul timpului, aflându-se în momentul de față în topul conceptelor și al ideilor de marketing.

Însă există unele nuanțe interesante.

În primul rând, comerțul nu are suflet. Știu că e o idee preconcepută cum că atunci când faci afaceri, reclama vine ca un fel de suflet al comerțului. Când faci business ești chitit să faci bani. E vreo corporație cu suflet? Eu zic că nu. Privește doar felul în care ele fentează taxele, ce să mai vorbim de idealuri.

Just business…

În al doilea rând, storytelling nu e despre a aburi o audiență, un consumator, un cetățean. Pentru că aburind o audiență să cumpere ceva, să zicem o iluzie, o imagine, un ideal, altceva decât ceea ce este în realitate un anumit produs sau serviciu, practic, îți înșeli clientul (compania / brandul pentru care lucrezi) dacă ești agenție de comunicare, marketing sau publicitate.

Dacă ești content marketer intern într-o companie, îți înșeli clientul. Dai, efectiv, în ăla care te plătește. Clientul. Cu cât vinzi gogoși, cu atât te depărtezi mai tare de ceea ce oferă în realitate compania.

Și, overall, cu cât ai un client mai manipulat, mai dus de nas, mai păcălit, cu atât ești un profesionist mai slab într-ale comunicării. Cu cât o campanie de content marketing este mai de succes, fără să fie dublată de realități efective de business, cu atât ea este mai lipsită de profesionalism.

În content marketing cu cât minți mai mult, cu atât îți furi singur căciula. Cu cât o agenție prezintă succesul ca fiind excelența în manipulare, cu atât profesionalismul acesteia se află la un nivel mai scăzut.

Manipulare făceau și comuniștii – nu-i nimic capitalist sau profesionist în manipulare sau într-o campanie ce îi duce de nas pe clienți. Ne aflăm la începutul unei mari revoluții a informației, revoluție ce va dărâma vechile principii ale manipulării.

Ba chiar le va distruge de tot.

Conținutul de 813 cuvinte pentru prima pagină în Google

Cam ăsta este graficul din punctul de vedere al numărului optim de cuvinte per pagină, pentru a putea fi listat pe prima pagină a Google. Au fost analizate 10 industrii, aproximativ 80 de pagini de companie – care se află pe primele poziții în Google.

Site-urile care sunt listate pe prima pagină Google au în medie 813 de cuvinte.

Există diferențe majore din punctul de vedere al industriilor – cum, de altfel, este și normal. Mai jos un grafic al numărului mediu de cuvinte per pagină pentru acele site-uri ce sunt listate pe primele 10 poziții în Google.

Click pentru a vizualiza mai mare

Care sunt acele 813 cuvinte care te duc în top 10?

În ultimii 2 ani am fost implicat într-o serie de proiecte de analiză programatică a conținutului și de realizare de rapoarte în baza acestor analize. (vezi tool-ul de audit content lansat de Mediawrite) Sunt multe modalități de analiză a unui conținut. Sunt și mai multe modalitățile prin care poți să raportezi, în cifre, un anumit conținut, o anumită pagină.

Analizele programatice ale conținutului te ajută, dar ele nu relevă cuvintele necesare și poziția lor într-un text. Cel puțin deocamdată, programaticul nu are această capacitate sau dacă ea există este destul de inaccesibilă.

Trebuie să te bazezi pe creativitatea umană pentru produce acel conținut, dar și pe managementul acestei creativități.

3 idei content marketing în 2019

1. Să ajungi la utilizatori este ultima problemă pe care ar trebui să ți-o pui. Să ajungi la utilizatori cu conținutul tău nu este un scop în sinea lui, ci doar un check-point într-o anumită direcție, către un anumit obiectiv de marketing sau comunicare.

2. Investește în conținut de calitate nu în execuția unor calendare sau planuri de content care te obligă regulat să „produci” content. E o formă de ignoranță să crezi că poți produce content de calitate la normă, regulat, mecanic.

3. Pe internet există conținut care devine viral și care obține un trafic imens cu zero investiții. Acel content are o altă natură, este de altă factură, are un alt rol, subiect și obiectiv. Nu poți compara merele cu perele. Nu poți compara vocea unei companii cu vocea unui artist de pe Youtube. E o chestie pe care unii marketeri trebuie să o înțeleagă.

Ce-i ăla un site content-first?

Un site content-first este ăla care are conținutul finalizat cu mult înainte ca structura lui să fie schițată.

Pare că e ca și cum ai pune carul înainte boilor, însă nu este deloc așa. E chiar invers. Gândește-te pentru o secundă: unui scriitor nu i se dă cartea ca s-o umple cu texte… De ce situația ar fi diferită în cazul site-urilor?

De ce ar trebui să avem o structură de site înaintea unui conținut? Ergonomie? UX? Obișnuința utilizatorilor? Talentul unui designer web? Structura clasică de site companie? Felul în care am fost învățați să structurăm textele?

Un site content-first are ca șef omul de content

Într-un proiect de comunicare digitală precum este cel de realizare a unui site, managerul de proiect, șeful proiectului, directorul, whatever, trebuie să fie omul de content. El conduce direcția pentru că el înțelege limpede ce se întâmplă în relația omului cu „site-ul” (contentul). Asta e ideea de bază a agenției de content Mediawrite: relația omului cu conținutul. Și asta cred că o face agenție singulară prin abordare. Cam ăsta e crezul în perioada asta.

Să pui pe altcineva să coordoneze proiectul este o greșeală. Aproape toți, de la owner de business, la marketing manager, la specialist marketing digital, la specialist design web au opinii care nu sunt în direcția unui site content-first. Și chiar vorbesc în cunoștință de cauză, nu exemplific sau generalizez degeaba.

Un site content-first nu are termen de finalizare

Cel mai greu de înțeles este acest concept. Și este de înțeles. Plătești pentru ceva, trebuie să aibă un termen de livrare/finalizare. Însă dacă pui problema diferit, lucrurile stau altfel: să crezi că site-ul (conținutul) este perfect în forma pe care o are e o formă de ignoranță. Și aici este o poveste extrem de lungă în care nu voi intra aici. E chiar big.

AB testing, într-un site content-first (care nu are termen de finalizare), este un concept depășit / simplist. Un site content-first merge cu mult în față prin prisma înțelegerii perfecte a audienței pentru a elimina „ghicitul” bazat pe cifre: a sau b?

Un site content-first nu e doar despre talent editorial al autorilor

Într-un proiect de site content-first, sunt exploatate la maxim toate posibilitățile oferite atât de talentul autorilor de content, cât și de imensul potențial al programaticului, cât și potențialul, uneori neexploatat pe deplin, pe care încă îl oferă internetul.

Mai pe românește, un site content-first nu e despre blocuri de text în care își etalează apucăturile emoționale un autor talentat. Nu e despre texte lungi sau scurte și „drăguțe”. Nu-i nici măcar doar despre storrytelling sau big visuals.

Cam astea sunt definițiile.

  • Un site content-first este ăla care are conținutul finalizat cu mult înainte ca structura lui să fie schițată.
  • Un site content-first are ca șef omul de content
  • Un site content-first nu are termen de finalizare
  • Un site content-first nu e doar despre talent editorial al autorilor

 

WeContent, cea mai importantă conferință de content marketing din Romania.

Din câte știu eu, această conferință ce va avea loc la București este una dintre cele mai importante din Europa de Est. Urmăresc constant nenumărate grupuri despre content din Europa și nu mi-a ajuns la ureche vreodată, în ultimii ani, vreo conferință de content prin aceste părți ale europei.

Am fost contrazis de către organizator, care a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu, și mi-a spus că aceasta este „doar” cea mai importantă din România.

Mai jos interviul cu Constantin STANCIU, care este Co-Founder | UPGRADER (compania care organizează evenimentul).

Contentpedia: Ce este WeContent?

Constantin STANCIU: WeContent este o conferinta de content marketing, organizata de Upgrader Events, care reuneste speakeri de top din industrie, din Romania si UK. Prima editie va avea loc pe 01 noiembrie 2018, la Movieplex Cinema, din cadrul Plaza Mall. Agenda conferintei este construita pentru a ajuta participantii sa isi eficientizeze eforturile de marketing si vanzari. Pentru cei care doresc sa aprofundeze strategiile de content marketing, a doua zi dupa conferinta au ocazia sa participe pentru prima oara in Romania la doua workshop-uri sustine de catre Sonja Jefferson si Jon Burkhart, doi specialisti britanici care vin cu un know how exceptional.

Contentpedia: Cine ar trebui să vină la aceste eveniment?

Constantin STANCIU:  Conferinta este dedicata oricarei persoane interesate sa inteleaga cum poate utiliza content marketing-ul in atingerea obiectivelor de business. Asteptam oameni de comunicare, marketing, antreprenori, bloggeri, creatori de continut si specialisti SEO.

Contentpedia: Ce ne puteți spune despre speakerii evenimentului?

Constantin STANCIU:  Ne bucuram ca am reusit sa cream un panel de speakeri atat de valoros, format din specialisti de top. Patru dintre invitati sunt din UK si vom ajunge la 10 invitati din tara. Fiecare vine cu o specializare diferita, dar punctual foarte importanta in intreg contextul unei strategii de content marketing. La finalul conferintei participantii vor avea o noua perspectiva legata de principalele puncte din content marketing: strategie, generare de continut, canale de comunicare si trenduri.

De exemplu, Sonja Jefferson, ne va vorbi despre strategie de content marketing. Ea a fondat propria firma de consultanta si training in strategia de content marketing in urma cu 20 de ani, Valuable Content. In acest moment este unul dintre cei mai buni specialisti din UK. Un alt exemplu, Jon Mowat, Managing Partner la Hurricane Media, va vorbi de continutul de tip video. Recunoscut international ca fiind unul dintre cei mai buni oameni din industrie, 14 ani in pozitia de producator la BBC si 14 ani ca antreprenor cu propria agentie de video marketing. Alex Dona, Managing Partener TNR, ne va vorbi despre neconventional, Raluca Feher, Creative Direct CAP, despre content writing, Mihai Holhos aka Mikey Has, despre provocarile unui content creator si lista continua.

Contentpedia: De ce o conferință despre content marketing?

Constantin STANCIU:  Prin comunitatea noastra de antreprenori Upgrader si prin evenimentele pe care le organizam, suntem in stransa legatura cu mediul de business. Acest lucru ne-a oferit posibilitatea de a vedea un interes tot mai crescut legat de generarea de continut si de valorificarea lui. In mod clar este prezentul si viitorul in marketing si avem nevoie de informatii de la specialisti. Piata noastra fiind nu atat de avansata pe aceasta disciplina, am vazut optim sa cream acest mix de speakeri romani, care stiu foarte bine piata locala si speakeri din UK, parte dintr-o piata mai dezvoltata si cu un know how international, prin natura proiectelor in care sunt implicati.

De ce este riscant pentru o companie să facă content marketing digital?

În primul rând, pentru că un content poate avea valori diferite în același timp. Un content este valoros pentru unii oameni, iar pentru alții este lipsit de valoare. Mai mult, un content poate avea în același timp două valori diferite în funcție de context: poate să fie potrivit sau nu.

Conținutul perfect n-a fost inventat încă, iar în interpretarea valorii conținutului părerile sunt mereu împărțite & subiective și este greu să apreciezi corect valoarea content marketingului în care ai investit.

Dacă facem o comparație, dacă ar fi să investim într-o criptomonedă (investiții recunscute pentru riscul mare pe care îl au), ea are o cotație, are cifre, date, informații, evoluție – și toate astea real time. Cunoști valoare de ieri (dacă e cazul), cunoști valoarea de azi și ai previziuni cu privire la evoluția valorii pe termen lung.

N-a fost inventată încă criptomoneda care să obțină doar creștere. Bitcoin a fost sus, când scriu acest material e mai jos. Față de valoarea de lansare e mai sus, însă a avut și scăderi și scăderi.

Ocupându-mă de o agenție de content digital, m-am gândit mult la riscurile la care este supusă o companie care decide să investească în content marketing. M-am tot gândit la dilemele avute de oamenii de la marketing care au lucrat cu noi.

Astfel am pus pe hârtie o listă de 5 riscuri majore.

Care sunt riscurile investiției în content marketing digital?

La orice pas pe care îl faci în marketing digital există riscuri. Însă atunci când faci pași în direcția investițiilor în content marketing există un număr mult mai mare de riscuri.

Riscul numărul 1

Să te apuci să construiești un vapor.

Tu poate ai nevoie doar de o barcă, însă dacă te-ai apucat să construiești vaporul, trebuie să îl termini neapărat – altfel ai pierdut banii.  Fiecare pas făcut ca să construiești un vapor este unul care te obligă să termini proiectul. Iar un vapor are nevoie de multe resurse – prin comparație cu o barcă.

Când investești în criptomonede, nu-i nevoie să cumperi un bitcoin. Poți cumpăra 0,0001.

Când investești în publicitate digitală, poți transforma peste noapte o barcă în vapor dacă merg cifrele.

Riscul numărul 2

Să arunci pe apă un vapor care nu plutește.

Nici măcar nu plutește, dar să ajungă la destinație… (obiective). Tre’ să ai vaporul ca să-l dai la apă, iar ca să ai vapor tre’ să cheltuiești chiar dacă el se va scufunda. Asta este realitatea.

Când investești în criptomonede, poți să vinzi instant când criptomoneda da intră sub „linia de plutire”.

Când investești în publicitate digitală, ai o plută (conversie Analytics) care coboară sub linia de plutire doar când prinzi un pește…

Riscul numărul 3

Să arunci pe apă un vapor care plutește în derivă.

Un vapor care doar plutește e ca un PET aruncat în ocean. În „balamucul” informațional de pe internet, de pe Facebook sau din Google, nu e nevoie de încă un PET aruncat. E destul zgomot și nimeni n-o să leșine dacă brandul/compania nu publică ceva.

Când investești în criptomonede, poți schimba real-time vasul (moneda sau direcția) cu unul care merge la destinație (creștere).

Când investești în publicitate digitală, ai un control foarte bun al direcției.

Riscul numărul 4

Să nu ai bani de motorină.

Content marketingul are nevoie de suport ca să ofere suport.

Când investești în criptomonede, nu ești legat pe termen lung la cheltuieli. Nu te costă să deții o criptomonedă.

Când investești în publicitate digitală, te poți opri când nu mai ai bani de motorină.

Riscul numărul 5

Să te lovești cu vaporul de un iceberg. Un iceberg imens.

Problema nu e că se scufundă vaporul (contentul n-a dat rezultate), problema este că nu cunoști icebergul de care te-ai lovit. Să fie product? Să fie placement? Să fie price? … bla… bla… bla…

Când investești în criptomonede, vezi foarte clar forma icebergului de care te lovești, în graficul de evoluție: cu cât e mai mare, cu atât vezi o linie lungă în jos.

Când investești în publicitate digitală, te poți lovi de zeci de iceberg-uri fără să te scufunzi – pentru că optimizând ai o formă de GPS prin satelit care îți zice unde se află ghețarii.

Merită să-ți asumi riscurile?

Păi… este greșită concepția de a-ți asuma riscurile. Trebuie să le eviți. Este o abordare mai inteligentă și mai profitabilă. Soluții există, însă trebuie cunoscute foarte bine riscurile unei investiții. Dacă cunoști foarte bine riscurile, poți găsi foarte ușor soluțiile.

 

Noua generație de CMS-uri

În opinia mea, Microsoft Word este un CMS incomplet. Deschizi un document nou, creezi niște content și salvezi contentul respectiv într-un folder, sub forma unui document. Cam același lucru se întâmplă și cu Google Docs, principiul este asemănător. Diferența este că un document online nu trebuie trimis ca atașament, el nu circulă efectiv de colo până colo, dintr-un folder în altul, de la o persoană la alta.

Google Docs este tot o formă de CMS.

WordPress și el este un sistem de management al conținutului. Creezi un document, pui în el niște conținut și publici contentul respectiv sub forma unui document / pagină / postare. Un CMS precum este Microsoft Word nu permite un astfel de lucru (din ce știu eu). Google Docs permite publicarea foarte rapidă a conținutului unui document. WordPress este special conceput să creeze și să publice documente / content / postări.

Document și content


Conținutul este înlănțuit în noțiunea de document. Conținutul nu poate fi prezentat decât într-un document. În afara unui document conținutul nu există.

Însă internetul schimbă această paradigmă…

Web și content

În internet noțiunea de document a devenit foarte relativă. Un document, așa cum îl știm din trecut, a devenit smart și a căpătat o serie de proprietăți ce nu au existat până acum.

Să luăm exemplul dexonline.ro. Comparați-l cu un dicționar cu multe pagini (document)… Mai este el un document?

Cum sunt paginile? Care sunt paginile? Cum sunt organizate?

La începuturile internetului s-a pornit de la ideea unui document .html. Fix, static, editabil doar de către autor, aproape ca acum câteva sute de ani. Cu mici diferențe: distribuția, formatul, posibilitatea de a-l modifica foarte ușor – cam astea îmi vin în minte acum.

Sau să luăm un alt exemplu: facebook.com. Este un set de documente ce prezintă content creat de diverși oameni. Cu toate că nu pare, el este un CMS. Adică este un sistem de management al conținutului.

Prezintă pagini/documente updatate în timp real, cu conținut text, foto sau chiar video. Dar tot un content prezintă. Face un management al acestuia astfel încât să ofere cea mai bună experiență utilizatorilor.

Management și content (content management)

La o primă privire, toată lumea crede că content management însemnă să organizezi manual contentul, să-l editezi și să îl publici. Sau toată lumea se gândește la tot felul de alte operații de editare și publicare – făcute manual de către un specialist în management conținut. Muncă de management…

Însă noțiunea de content management este mult mai importantă decât s-ar putea crede.

Hai să ne gândim puțin la google.com. Și el este un sistem de management conținut. Misiunea Google este să organizeze informațiile din întreaga lume și să le facă accesibile și utile tuturor. Să organizeze contentul pe care îl numește informație.

Ce are în spate? Un sistem de management. Face management de conținut. Adună/scanează conținut, îl organizeză, îl notează și îl prezintă în funcție de solicitările utilizatorilor alături de un link către locul unde este publicat.

Oferă oamenilor un „document” publicat pe google.com – care are o serie de proprietăți specifice internetului (căutare, linkuri navigare).

Toate astea sunt acțiuni de management conținut. Nu sunt altceva. Nu e IT, nu e programare, nu e rocket science. Mă rog, e un pic de rocket science având în vedere volumul imens de content pe care îl scanează și viteza cu care o face.

Dar noțiunea de management conținut rămâne în picioare. Managementul conținutului este o chestie amplă.

Ce sisteme de management content (CMS-uri) va aduce viitorul?

Mediul web based de publishing depășește în capacități, opțiuni și posibilități cam orice mediu pe care l-a cunoscut umanitatea în toată istoria ei: table de piatră, piele înscripționată, hârtie, radio, tv, desktop (offline). Interactivitate, forță de distribuție aproape nelimitată, capacitate de procesare/calcul aproape nelimitată, colaborare și lista poate continua foarte mult.

Capacitățile tehnologiilor disponibile în mediul de publishing web based sunt uimitoare.

Însă totul se reduce la întrebarea esențială: ce însemnă management conținut/informație?

Și, mai exact, ce însemnă performanță în acest management?

Având răspunsuri la aceste întrebări vom putea afla cam cum va arăta noua generație de CMS-uri…