De ce să externalizăm creația de conținut?

Pentru că este un efort consistent în interiorul companiei. Este un efort ce mănâncă multe ore din timpul echipei ce în mod normal are alte atribuții, are alte activități de îndeplinit. Pentru că, de cele mai multe ori, nu există o viziune corectă cu privire la cum ar trebui prezentate produsele sau serviciile companiei.

Studiul trenduri dot ro content quality a scos în evidență că, în internetul de astăzi, companiile folosesc o serie de tipare pentru a prezenta produse sau servicii. Iar acest lucru se întâmplă pentru că cineva din interior are o optică diferită, alterată, cu privire la cum ar trebui prezentată public compania, produsele sau serviciile ei.

Cunoștințele interne, jurnalizate de cineva extern

Acesta este modelul ideal, model ce reușește să genereze conținut de succes în cadrul paginilor web ale companiilor. Jurnaliștii externi, agenții de conținut sau oameni din exterior, vin cu o cunoaștere bună a comportamentului utilizatorilor de internet. Cineva care se ocupă exclusiv cu prezentarea de informație în internet are mâna formată pentru a evidenția și pentru a pune în lumină specificul unei companii.

Cineva din interior va fi mereu tentat să prezinte informație cumva alterată de experiența personală. Viziunea cuiva din interior, cu privire la conținutul companiei, va fi mereu obturată de experiențele personale și va fi mereu lipsită de cunoștințele pe care le are o agenție de conținut sau un specialist ce se ocupă cu dezvoltarea de conținut.

Jurnaliștii din marketing

Internetul, era informației, digitalul, social media, toate canalele și noile formate de conținut au venit cu un impact puternic în stilisticile folosite în domeniul comunicării comerciale. Stilistici ce înainte de apariția internetului puteau fi considerate de succes au fost reduse la tăcere de noile modalități de comunicare specifice internetului și mediului digital.

Se poate afirma că există un proces de transformare la nivelul comunicării comerciale, iar această transformare este adusă de internet și de către mediul digital.

Se caută lucruri reale, nu sunt acceptate lucruri plastice, lucruri false. Adevărul este un element care în era informației trebuie să iasă în față pentru a putea exista pe internet. Rabatul de la această realitate face să apară un conținut slab din punctul de vedere al calității pentru că utilizatorii nu digeră astfel de conținut, nu digeră o astfel de informație.

Un reprezentant al unei companii va fi tentat să înflorească o realitate, atunci când o prezintă pe internet. Consumatorul acelui conținut va găsi, însă, acel conținut ca fiind lipsit de calitate. Pentru că experiența lui în pagina de internet a fost una inutilă – nimeni nu își dorește să fie mințit sau manipulat. Este ultimul lucru pe care îl dorește un utilizator de internet.

Marketerii nu mai sunt mincinoși

Cineva a afirmat într-o carte că toți marketerii sunt niște mincinoși. Însă dacă se analizează internetul actual și mediul digital se poate observa că de extrem de multe ori oamenii din companii sunt cei mai tentați să mintă atunci când vine vorba de un conținut de prezentare al unui produs sau serviciu. Tot timpul ei vor fi tentați să facă logo-ul mai mare decât este…

Luați rata de conversie drept exemplu. Eu sunt tentat de cele mai multe ori în cadrul proiectelor de marketing să trag linie și să analizez dacă, în realitate, nu este un joc al adevărurilor și al minciunilor. De ce un utilizator care caută un conținut, în baza căruia să ia o decizie de cumpărare, nu se convertește în proporție mai mare de 1-2%?

Minciunile, plasticizările și efectele publicitare atrag neîncredere. Conținutul lipsit de calitate, în care este adus un trafic lipsit și el de calitate, este conbinația toxică din marketingul digital actual.

Toate aceste motive expuse mai sus recomandă externalizarea dezvoltării de conținut pentru că astfel o companie poate exista cu adevărat în mediul online/digital.

 

De cât conținut are nevoie o companie pentru a avea o prezență online?

Social media este de departe canalul ce „înghite” cel mai mult conținut. Acolo combustibilul unei prezențe este conținutul. Dar pe lângă acest canal ce necesită conținut pentru a menține un brand, există și alte canale ce necesită conținut. O scurtă trecere în revistă poate ajuta pe oricine administrează prezența unui brand/companie.

E-mail marketing / newsletter

Poate cel mai direct contact și legătură cu clienții, e-mail marketingul solicită constant conținut grupat în jurul unui subiect al unui e-mail. Și nu este o activitate simplă. Dacă Twitter, din social media, permite 140 de caractere ale unei comunicări, subiectul cu care o compania se duce către clienți este mult mai scurt, mai condensat.

Dar, mai mult, newsletterul nu este doar despre niște subiecte reușite. Este și despre a intra efectiv în prezentarea acelor subiecte ale newsletterelor. Și incursiunea trebuie întotdeauna să se ridice la nivelul subiectului din e-mail. Orice rabat de la promisiunea făcută prin subiectul newsletterului este taxată de utilizatori prin unsubscribe sau marcarea ca spam a viitoarelor comunicări – deci marcată ca o întrerupere a relației.

Blog

Formatul blog de conținut al unei companii eu unul îl asociez cu social media. Și este puțin mai sus decât social media pentru că permite mult mai multe lucruri. Formatul este mai generos și nu este așa restrictiv precum social media, acolo unde deja sunt trasate cu strictețe o serie de formate care răzbat cât de cât în ochii utilizatorilor.

Pe blogul unei companii un utilizator verifică dacă o companie există cu adevărat. Ideea general întâlnită că utilizatorii nu citesc materialele scrise are o hibă când vine vorba de blog. Dacă site-ul este scanat pe diagonală, deci nu este citit cu atenție, în cadrul unui blog un utilizator va considera constant că găsește the „true thing” despre companie.

Același lucru se petrece și în cazul social media – utilizatorii caută prezențele social media pentru a se asigura că o anumită companie/brand există cu adevărat. Și pentru a menține un blog cu conținut care să facă demonstrația că o companie/brand chiar există și este activ, efortul de concepție și creație conținut într-un regim ongoing, pe termen lung și constant, devine o piatră de moară ce atârnă greu de marketingul digital al unei companii.

Site

Încă nu s-au spus tot ce se poate spune în marketing digital despre site-uri și conținutul acestora. Dacă în social media brandurile găsesc noi și noi forme, noi și noi formate de a se engage-ui cu utilizatorii, în site-uri lucrurile sunt puțin lăsate în urmă – cel puțin aceasta este părarea mea.

Un site permite mult mai mult decât permite social media. Conținutul publicat pe un site nu intră într-un sac fără fund – cum se întâmplă cu conținutul produs pentru social media – ci rămâne mereu activ și utilizabil. Este disponibil pentru utilizare constant.

Cel mai dificil lucru în content marketing este să reinventezi un brand în cadrul site-ului. Să găsești noi forme de a converti utilizatori și să dezvolți acel conținut care să crească performanțele unui site. Să vezi constant lucrurile diferit, în 1000 de feluri pentru a putea oferi constant vizitatorilor experiențe validate din punct de vedere al businessului.

Materiale digitale de comunicare

La acest capitol provocările de content marketing sunt și mai mari. Dacă în cadrul site-ului menționam că poate fi întâlnită una dintre cele mai mari provocări, aceea de a reinventa brandul prin formatele de conținut ale site-ului, în cazul materialelor digitale de comunicare provocarea este dusă la un nou nivel.

Din elemente simple de informație trebuie create materiale de sine stătătoare care să prezinte diferit, atractiv, provocator lucruri ce în mod normal sunt banalități.

Dar există la capitolul materialelor digitale de comunicare și o portiță de scăpare. Libertatea formatului, libertate ce în cadrul site-ului nu prea există, este una ce oferă o gură de oxigen managerilor de content sau managerilor de marketing digital. Formatul .pdf, formatul video, formatele digitale de tipul aplicație interactivă sau multimedia sunt câteva exemple din această categorie extrem de dificilă, dar și extrem de generoasă.

Publicitate

Cine s-a gândit până acum la o campanie de publicitate, sigur s-a gândit puțin și la forme hibride de îmbinare a conținutului cu banerele sau unitățile text de publicitate. Și mixul se poate dovedi unul foarte generos.

Cu toate că publicitatea este un canal de distribuție, el are și necesități de conținut. Formatele sunt standardizate, poate cele mai standardizate dintre toate formatele de distribuție a conținutului unei companii în mediul online, dar asta nu înseamnă că nu există și necesități de conținut.

Mixul dintre site și publicitate, dintre conținutul publicat în site și conținutul publicat și distribuit prin banere poate aduce puncte valoroase. Dar asta atâta timp cât se acordă atenție și conținutului distribuit prin unitățile de publicitate. Fie că acestea sunt doar extensii ale unui conținut din site, fie că, de ce nu, chiar în unitățile de anunțuri se află toată esența unei campanii.

Ca o concluzie

Toate canalele slujesc motoarelor de comunicare ale unei companii. Pe oricare canal s-ar merge cu un conținut calitativ, scris/grafic/video, se pot obține rezultate. Punctul de la care pleacă un conținut este necesitatea de business. Iar necesitatea de business se traduce în obiective de comunicare.

Obiectivele de comunicare sunt punctul din care pleacă conținutul. Canalele asigură distribuția. Cantitatea de conținut este doar o variabilă în ecuație.

Un volum imens de conținut se poate dovedi util în timp sau se poate dovedi util atâta timp cât este măsurată eficiența. Un conținut minimalist tinde să pară, pe mai orice canal, o simplă abordare de publicitate. Iar la extrema cealaltă, o cantitate imensă de conținut ce ajunge să fie înghițit de sacul fără fund care este social media.

Formatul social media și formatul blog îngroapă conținut al companiilor/brandurilor, asupra căruia nu se mai revine vreodată. Este ca un glonț tras ce nu mai poate fi utilizat. Site-ul oferă din componenta evergreen, a conținutului mereu utilizabil, mereu atrăgând rezultate, mereu aducând beneficii. Formatul de material digital de prezentare oferă și el opțiunea de a fi mereu utilizabil, mereu util pentru companie.

Site-ul și materialele digitale de prezentare ale unei companii rămân foarte importante. Ele nu ajung să fie îngropate într-o arhivă ce nu mai este accesată vreodată.

Pentru că un conținut îngropat într-o arhivă este o pierdere financiară.

Marketingul românesc în 2017: digitalul = instrument loializare / fidelizare

Rezultatele studiului Trenduri dot ro marketing online / digital 2017 au fost publicate aici. Acestea scot în evidență, în primul și în primul rând, concentrarea pe loializare a clienților, trend pornit încă din 2016.

În cadrul ediției 2017 au fost 253 de participanți, cu experiență medie în marketing online de 4 ani și 3 luni, iar din punctul de vedere al poziției în relația cu marketingul: 57,89 % BUSINESS OWNERI, 15,78% DIGITAL MARKETERI, 14,56% MARKETING MANAGERI, 10,52 SALES MANAGERI, 1,25 % ALTE FUNCTII

Marketing 2016 VS 2017

Dacă pentru 2016 marketerii au menționat up-sell, dezvoltarea relației cu clienții și conectarea cu potențiali drept obiectivele prioritare, pentru 2017 marketerii au menționat în mod clar componenta de loializare / fidelizare.

trenduri-marketing-2017
Primele 3 obiective din punctul de vedere al priorității marketingului online / digital, pe o scară de la 1 la 10.

Există și un top 10.

Direcția principală a marketingului online/digital al companiilor se va orienta între loializare și fidelizare. Sunt în mod evident două cuvinte cheie pentru perioada 2016 – 2017.

Este o direcție și o strategie avută în vedere cu prioritate de către participanți. Loializarea / fidelizarea au reușit să obțină nota cea mai mare din punctul de vedere al priorității în activitatea de marketing.

Dintre cele peste 40 de obiective de marketing, prezentate în fiecare an participanților, în perioada 2015-2017, punctele cele mai multe au fost obținute de activități de relaționare cu clienții.

Iar astfel studiul scoate în evidență interesul deosebit al marketerilor cu privire la clienții deja existenți. Utilizarea marketingului digital pentru activarea acestora către noi tranzacții este o realitate conform datelor înregistrate.

Topul noilor obiective

Ca un trend al noilor obiective este de notat interesul prioritar pentru creșterea performanței. Locul 2 și 3 din lista de priorități este ocupată de obiective ce sunt corelate cu performanța și creșterea acesteia. Identificarea de noi oportunități poate releva nemulțumirea marketerilor cu privire la performanța canalelor deja existente.

trenduri-marketing-2017-1
Top 3 obiective din punctul de vedere al noutății lor. Topul este realizat din obiectivele de marketing noi, ce au înregistrat gradul de prioritate cel mai ridicat.

Și pentru acest top al noilor obiective există un top 10, ordonat în funcție de gradul de prioritate.

Top canale în care se va investi

Rezultatele pentru 2017 scot în evidență interesul deosebit pentru site, design, landing page-uri și în general zona de pagini web cu care o companie se prezintă în fața utilizatorilor / clienți sau potențiali clienți.

trenduri-marketing-2017-2

Vezi top 10 instrumente în care se va investi.

Dacă sunt suprapuse rezultatele studiului 2017, topul noilor obiective indică prioritatea maximă cu privire la creșterea performanței. Iar topul investițiilor indică,  extrem de clar, interesul pentru site, landing page-uri, site-uri de campanie.

Dacă ar fi să interpretăm per ansamblu ediția 2017: interesul deosebit pentru loializare / fidelizare a clienților, ce va fi realizată prin dezvoltarea de pagini web, având în vedere creșterea ratelor de conversie.

Marketing online / digital 2013 – 2017

Dacă este trasă o linie, Studiul trenduri dot ro marketing online/digital a relevat de-a lungul timpului interesul deosebit pentru social media, fie prin intrarea în social media, fie prin interesul pentru social media engagement, în primele ediții ale studiului (2013 – 2014).

Se pot spune multe. Se pot găsi multe interpretări, este un proiect complex.

Pe de-o parte se poate menționa faptul că în cadrul studiului realizat de Mediawrite participa în principal owneri de business / directori (aprox 50%). Restul de 50% este împărțit între marketeri de digital, oameni de marketing și/sau sales. Astfel tendința/trendul este formulat în principal plecând de sus în jos – raportat la factorii de decizie.

Educație în marketing digital

Educarea factorilor de decizie în domeniul marketingului online/digital este și el în sine un trend și o tendință. Familiaritatea cu care sunt înțelese diferitele obiective de marketing digital sau diferitele tactici de marketing digital participă în mod clar și la volumul de investiții atrase de un anumit canal/tactică marketing digital.

Spre exemplu, SEO este de departe una dintre cele mai cunoscute tactici de marketing printre participanții studiului. Cu toate acestea, investiția în această tactică de marketing online/digital nu a evoluat spectaculos, nu a cunoscut creștere sau scădere per ansamblu.

Popularitate tactici și practici

Creșterea și optimizarea ratelor de conversie cunoaște o creștere constantă încă de la prima ediție, în 2013, și până în momentul de față, în ediția 2017. Lucru ce poate fi explicat prin familiarizarea respondenților cu privire la tehnici mai avansate de a aborda marketingul online/digital.

Dar în joc intră și awareness-ul cu privire la un anumit instrument de marketing. Iar responsabili pentru acest awareness sunt și jucătorii din industria de marketing. Noile instrumente de marketing lansate și promovate de către jucători influențează studiul realizat.

Tu ce părere ai?

Cele trei chix-uri ale oricărei companii prezente pe internet

Știu că se știu deja toate strategiile de marketing, comunicare, PR și mai știu eu ce în mediul online / digital, despre ce și cum trebuie să facă o companie pentru a ajunge foarte rapid una de succes.

Dar companiile fac niște greșeli atât de mari în zilele noastre încât nici nu le putem vedea de mari ce sunt.

1. O prezență online ce nu e o prezență online

Trendul din design web este trend în design web. Compania și identitatea ei nu este o chestie de trend. Compania, brandul, organizația, activitățile sale nu sunt așa trendy precum se consideră mediul digital/online.

Astfel compania există, dar nu există online. E doar trendul prezent.

Copywriterii publicitari cam scârțâie în era digitală. S-a cam demodat treaba cu făcutul să pară cool niște paragrafe sau un short-copy. Să pară precum sunt trendurile.

Era Informației a adus „trendul” true. Chestiile adevărate. Oamenii în mod nativ nu prea cred în ceea ce văd în monitoare. Era digitală, internetul, sunt încă mari minunății cu care ochiul și gândirea umană nu s-a prea obișnuit. Oamenii încă pun mâna pe telefon ca să verifice dacă ce e publicat online este și în realitate. Online se minte foarte, foarte ușor. Iar ăsta este un alt factor ce discreditează de principiu ceea ce publică o companie despre ea însăși.

De cele mai multe ori, pe internet companiile se discreditează singure în propriile site-uri prin conținutul publicat.

2. O prezență online activă, dar inactivă în realitate

Pe bune! Cât de hilare pot fi unele companii pe Facebook dacă stai un pic și te gândești serios la cum este pusă problema comunicării. Câte poceli de conținut sunt publicate, chiar și de către mari companii, ce pleacă de la  premize greșite: calendar conținut, oamenii ne urmăresc cu deosebită atenție, compania socializează cu oamenii prin materiale publicitare, etc.

Și cu toate că o companie face și desface zilnic în activitatea sa, în social media zici că-i bătută în cap.

Sunt lucruri simple pe care o companie le poate spune în social media, lucruri ce nu sunt cool sau WOW, iar unul dintre ele ar fi: muncim pentru voi uite așa, în felul ăsta, așa punem problemele, așa discutăm cu tine, așa îți livrăm marfa – live și în direct.

O companie este „social media”, socializează, atunci când muncește pentru clienți.

3. O apariție indecentă online

În lipsa unor produse media / în lipsa unei prese de nișă, companiile își fac apariția acolo unde nici nu te aștepți. Când citești și tu ca omul despre politică, apare o companie ca din senin și-ți face o promisiune de zici că-i politician… Când citești sport, ești invitat să bagi alcool în tine, când citești un blog cu mare interes online apare o companie și-ți zice să cumperi o carte că e la reducere..

Advertorialele trântite în front page-urile marilor site-uri, ce nu au vreo legătură cu domeniul sunt una, iar hilarul desăvârștit se află în chiar conținutul acestora. Dacă ați citit în ultima vreme advertorialele de pe marile site-uri, puteți observa cu câtă grabă și cu ce ochelari de cal sunt scrise și puse problemele în ecuația unei apariții plătite. E plătit, deci mă … pe audiență că acum eu am cuvântul…

Cam pe-așa se întâmplă și cu veșnicele banere pop-over-under-sided-over-over, cele ce spun cam același lucru despre chix-ul dat de compania / brandul / organizația plătitoare: am plătit, deci stai și ascultă forțat ce zice compania noastră.

Bun venit în Era Informației! Cu cât ziceați că dați kilu’ de mere?

Cireșica vinde mere, cireșel vine și cere… prețul. Cam așa s-ar moderniza poezia asta ca pentru cei mici. Scriam acum ceva timp de Teoria prețului unic în economie. Despre absurdul în care Era Informației a aruncat mediul de business internațional.

De multe ori îmi zic, când mai fumez de unul singur câte o țigară, că Era Informației (content) va zgudui societatea pe toate palierele sale.

Hai să facem un experiment de comerț prin content

Am mai scris chiar și de chestia asta a content commerce. Tragem o aplicație online, că tot am impresia că e sezonul pepenilor, unde oamenii pot publica 3 chestii simple:

  1. prețul per kg
  2. fotografii
  3. date contact

Cine crede că în online și digital lucrurile, facerile sau afacerile s-au așezat deja, că eCommerce reprezintă viitorul sau că affiliate marketing reprezintă calea de urmat în Era Informației (content), eu zic că nu.

Cine s-a dat cu mașina prin zonele astea unde oamenii își vând marfa la poartă sau pe marginea drumului, își dau seama că ăia, în așteptarea clientului care să oprească mașina ca să cumpere, stau pe telefoanele mobile, smart, online, încercând să-și dea și ei seama cam cum stă treaba cu Era asta a Informației…

eCommerce este fix ieșitul cu marfa în stradă.

Advertizingul este strada pe care tu circuli cu mare atenție să ții drumul drept, fără să spargi vreun maldăr de pepeni așezați pe margine.

Morala finală este aia că Cireșica ajunge la cealaltă cireșică. Ajunge în celălalt sens al cuvântului doar pentru că vinde mai scump, așa, doar că afară plouă și e loc de speculat. Pentru că așa se și numește: speculă. Iar consumatorul, dacă suntem oameni de marketing pân’ la capăt, cu scaun la cap, trebuie ferit de speculă, right?

Ce ție că aduci un pepene de la 100 de km, ce ți-e că-l cumperi de la piața cea mai apropiată? La ce forță logistică există în societate aduci și porcul în zbor, ca să aterizeze în farfurie.

Deci, cu cât vindem KG de pepene anul ăsta?

 

Curajul de a investi în content marketing

Rămâi mască atunci când mai circulă pe net câte un vizual, un studiu sau un titlu al unui conținut interesant. Spui WOW! atunci când intri pe un site de companie și vezi expuse conținuturi fantastice. Când o companie are curaj să investească în conținut, utilizatorii chiar percutează la acel ceva.

Iar asta pentru că cineva acolo sus, în companie, pe marketing, are curaj să investească în conținut.

Iar rezultatele nu sunt aidoma unor concursuri cu premii, ci sunt unele tăcute: un grup mare de internauți ce rămân „mască” atunci când un brand vine cu un content. Audiența nu dă like, ca și cum ar alerga după un premiu, ci rămâne cu gura căscată (închisă) în fața acelui content.

Ăsta este impactul content marketing.

Să aloc din bugetul companiei către producție de content?

Pare o nebunie din moment ce internetul este full de conținut, cu acces gratuit. Oare chiar merită să producem și noi conținut? Oare o să iasă bine? Și dacă o să iasă bine, cu ce ne ajută dpdv marketing?

Pare, privit astfel, un buget aruncat pe geam.

Dar fiecare WOW! al unui utilizator se traduce într-un maldăr de cărămizi serioase puse la baza unui brand/companie/produs. Nimeni nu reține o companie ce doar spune ce face, ce oferă.

Pare logic să aduci prin publicitate mii de utilizatori pe site, fără să le oferi nimic, dar riscant să încerci să îi faci să spună: WOW! CE TARE E CHESTIA ASTA!

Să aloci buget doar cât să bifezi „content marketing” în plan, este și cauza principală a eșecului în marketing prin conținut

Contentul nu funcționează pe principiul unui motor ce este lăsat în viteza întâi. La viteza întâi el se deplasează ca un melc. Și această mișcare este una bună, pentru că asigură brandului/business-ului cărămizile de bază, dar WOW! nu va zice nimeni dacă o companie aloca buget doar să bifeze categoria de acțiuni de marketing.

În schimb, atunci când joci totul sau nimic, inevitabil, invariabil, mai mult decât sigur un conținut WOW nu va trece neobservat. Deci nu va pune compania în postura de loser al activității de marketing.

Curajul de a investi pentru a obține WOW sau nimic este și cheia succesului în această disciplină a content marketingului, a marketingului prin conținut.

Pentru că internetul, în esență, este despre conținuturi tari.

Mori de ciudă când vezi concurența ce conținut interesant prezintă

În acele clipe de panică și invidie, un manager de marketing trece în revistă toate beneiciile content marketingului, îi sunt relevate, în acea stare de invidie, beneficiile content marketingului făcut pe bune, în stilul WOW. Atunci când tu, ca manager de marketing, vezi contentul concurenței care e unul WOW, tu mori de ciudă.

Și-uite așa moare și brandul tău în online și digital. Odată cu tine și cu bifele date la categoria content marketing doar ca să fie făcut, pentru că „așa se face”.

O agenție de content generează vânzări? (mănânci calule jăratec?…)

Gândește-te puțin diferit: una dintre cele mai populare/avansate soluții eCommerce din lume (Magento) nu prezintă produsele decât printr-o pagină. O singură versiune, un singur mod de a prezenta un produs.

O agenție de content vine și spune că ea poate prezenta un singur produs în mii de feluri, deci prin mii de pagini ale aceluiași produs.

Rata de conversie, Sfântul Graal al marketingului digital, poate fi influențată prin folosirea prezentărilor de produs în mai multe feluri, feluri care să țină cont de criterii specifice. Sau doar pentru identificarea soluției ce convertește cel mai bine.

Firmă, site, produs sau serviciu

Al doilea exemplu este convingerea cu care oamenii din marketing văd o pagină de internet ca fiind fie gata de lansare, fie finalizată, fie OK. O pagină de prezentare (sau site), firmă/produs/serviciu nu este niciodată gata.

Ea este mereu în lucru.

Sau așa ar trebui să fie. Dar chestia asta dă dureri de cap, în general CMS-urile nu au astfel de funcții, iar potențialul imens al marketingului prin conținut în online/digital are de suferit.

Ăsta este și unul dintre motivele pentru care content marketingul nu vinde. Cu toate că el are cel mai mare potențial dintre toate tacticile și practicile de marketing spre a vinde, el, content marketing sau marketing prin conținut, nu este investit cu creditul pe care ar trebui să îl aibă.

Content marketingul, dacă-l transformăm, așa, într-un cal breaz, ar mânca jăratec ca-n povești, dar oamenii din marketing nu cred că așa ceva este posibil. Dar mai sus am demonstrat în clar că potențial există.

Content marketing este, cică, storytelling

Mie unul îmi pleznește o venă în cap atunci când citesc pe ici și colo despre faptul că storytelling este content. Nu. Omul are un sistem nativ defensiv ce îl protejează de astfel de povești plastice. Pentru că este plastică o poveste inventată despre mai știu eu ce aventură om și brand/produs/serviciu.

Omul recunoaște nativ conținutul de bullshit sau crap. Pe românește gogoși.

Omul recunoaște nativ un conținut ce îi face cunoștință cu un produs/serviciu/companie pe atât de mult pe cât recunoaște un storytelling plastic despre cât de extraordinare sunt aventurile produsului/serviciului/companiei respective.

Iar mulțimea de feluri de prezentări cu care poate să vină o agenție de content, da, sunt un soi de cal ce mănâncă jăratec pentru a vinde în online/digital.

 

Rezultate intermediare marketing online / digital românesc în 2016 – 2017.

Studiul Trenduri DOT ro marketing online / digital se află în plină desfășurare. Studiul se derulează în acest an sub motto-ul: schimbă placa.

Avem până acum 132 de participanți. Astăzi anunțăm câteva date preliminare.

Mai exact, datele cu privire la cum ar aloca marketerii un buget de 100.000 EURO pe zona de marketing digital. Mai jos prezentăm top 10 activități și acțiuni în care marketerii (oameni de afaceri, directori de marketing, sales, etc) ar investi în 2016-2017:

ACTIVITATE / ACȚIUNE SPEND MEDIU EURO
Publicitate online – CPC 6736.84
Redesign site, actualizare design site 5368.42
Actiuni/campanii de referral marketing/advertising (cost per result) 5000
Aplicatie web (alta decat cea main – daca e cazul) 4964.91
Landing page-uri, pagini de vânzare, conversie 4701.75
Dezvoltare strategie de marketing online/digital 4614.04
Îmbunătățire relație cu clienții 4491.23
Dezvoltare / modificare produse si/sau servicii 3543.86
SEM – marketing in motoarele de cautare 3421.05
Campanii de tip eveniment – offline / online 3280.7

Spendul este exprimat în EURO și este o medie. Dacă cineva a declarat că alocă 10.000 euro pentru CPC iar cineva 5000, sistemul prezintă mai sus 7500 EURO – drept media de buget ce va fi alocată. Lista de mai sus este top 10 din punctul de vedere al mediei.

Studiul continuă, participarea ta este așteptă.

  • Ai acces la simulatorul de split al unui buget de 100,000 euro;
  • Ai acces la o lista (updatată recent) 57+ de practici de marketing online ;
  • Ai acces la o lista (updatată recent) 45+ de obiective de marketing online;

De ce a închis Google România Academia și a deschis lăcătușeria?

Atelierul digital este noua academie a Google. Noica zicea că americanii sunt niște lăcătuși mecanici. Cam așa s-a și întâmplat cu Google SRL România: din Google Online Marketing Academy, Google a ajuns un simplu atelier digital. Un soi de lăcătușerie pentru marketing.

Prin martie scriam pe aici că Google SRL România încalcă legea. Mi-au sărit în cap oamenii cum că e doar o banală închiriere de locație să te duci în universități și să faci educație „private”.

Între timp a dispărut Online Marketing Academy (www.onlinemarketingacademy2015.ro), nu mai are nevoie de sălile instituțiilor de învățământ (Universitatea Politehnică București, ASE București, Universitatea București, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca) care, în general, sunt offline nu online.

Poate a fost o mutare globală…

Global, neglobal, șeful Google România a primit o promovare între timp, e plecat acum prin Asia tot cu afaceri de-ale Google. Dar ce s-a întâmplat în România mi se pare o faptă ce nu se prescrie. Prescriere în sensul de ordin penal, în sensul legislativ.

Adică, o faptă trebuie pedepsită de organismele competente chiar dacă a trecut mai mult timp de la comiterea ei.

Să aduci în instituțiile de învățământ superior mizerii precum sunt cele predate, evanghelizate și cu care sunt îndoctrinați tinerii pe tematica IT, digital, marketing, Eră a Informației, rămâne ceva… suspect.

Chiar dacă acum – ca o mutare globală sau nu – a devenit ceea ce e normal să fie: un banal site. Deci, da, Google are un banal site cu care predică în general tinerilor cum să vândă produsele Google.

Iar asta se face foarte discret. Dar acum, în sfârșit, se face normal.

Schimbă placa marketingului online!

Ediția nr. 4 a studiului Trenduri dot ro marketing digital / online – 2017 a pornit astăzi. Prima dată studiul a fost derulat în 2013. Ediția 2016 – 2017 este pornită sub conceptul „schimbă placa”, făcând referire clară la necesitatea de a schimba constant tacticile și practicile marketingului online / digital al companiei.

Peste 1000 de oameni de afaceri, manageri de marketing, online sau offline, au participat de-a lungul celor 4 ani de când a fost demarat acest proiect de către Mediawrite.

Care sunt beneficiile participării?

  • Acces la un simulator de split buget 100,000 euro marketing;
  • Acces la o lista 57 de practici de marketing online;
  • Acces la o lista 45+ de obiective de marketing online;

La finalul studiului, ai posibilitatea să descarci în format .pdf schița ta strategică de marketing online / digital.

Mai multe informații

  • contact@mediawrite.eu
  • 0770,460,340